Mi-a atras atenția zilele trecute următorul dialog dintr-un „film american, rapid” (cum ar spune trupa Blazzaj): „Cred că mi-a scăzut glicemia. De unde știi? De pe TikTok. Lasă sfaturile lor medicale. […] Atunci șterge aplicația! Nu, e o idee groaznică.”

Când am văzut scena, mi-am dat seama atunci că va fi subiectul scrisorii mele de astăzi. Aveam în plan atâtea subiecte, de la proaspăta reforma amânată, la ordonanța „patriotismului economic”, la prăbușirea vorbelor frumoase de la ceremonia de numire a guvernului și căderea în populism. O să revin cu ele în scrisorile următoare.

Mi s-ar fi părut haios dialogul cu TikTok-ul, dacă nu ar fi adevărat și, din păcate, extrem de periculos pe termen lung.

TikTok a devenit noua platformă preferată de tineri pentru informare. În principiu, afirmația pare, la prima vedere, o chestiune obișnuită, noile generații se îndreaptă spre canalele sociale cu care au crescut și cu care se simt familiari, pentru a afla ce mai e nou în lume.

Problema apare când generațiile acestea nu mai au filtrele necesare pentru a face distincția între știrile adevărate și tot noianul de prostii sinistre, care se ventilează pe TikTok (asta e o discuție atât de lungă, încât am nevoie de multe pagini, ca să dezbatem unde e problema și de ce am ajuns aici). Am stat odată 3 ore lipit de ecran, dând click-uri peste click-uri să văd următoarele postări, pentru că nu îmi puteam desprinde ochii de la ceea ce vedeam. Am dezinstalat instant aplicația, căci mi s-a părut o pierdere de vreme cumplită.

Aflăm acest lucru și din cel mai nou raport realizat de Institutul Reuters despre presă. „Raportul despre știrile digitale (Digital News Report 2023) al Institutului Reuters confirmă declinul presei tradiționale și al încrederii în jurnalism, în contextul nesigur creat de pandemie și de războiul din Ucraina. Contribuția Internetului la consolidarea democrațiilor se dovedește o iluzie”, afirmă Brândușa Armanca într-un material din Europa Liberă.

Nu mă înțelegeți greșit, nu am ceva cu rețelele sociale, ci am o problemă cu modul în care ne raportăm la ele. Ne informăm de pe TikTok, ne luăm sfaturile medicale, informațiile despre orice, TikTok-ul a devenit noul nostru expert. Într-o lume marcată de scepticism, de o medie aservită și abonată la fonduri publice (e o altă discuție și presa în general), generațiile tinere nu mai știu să facă față tumultului de informații. Nici măcar celelalte generații nu mai văd pădurea de uscături.

Și de ce ziceam că e periculos? Pentru că ne afectează societatea, pentru că ne perturbă modul de viață. Câți dintre cei cu care lucrați v-au povestit ce au citit în ultima vreme? Câți dintre cei cu care lucrați au o gândire critică relevantă pentru mediul din care fac parte? Cu câți ați dezbătut problemele la ordinea zilei, cu argumente, cu contrargumente, cu desfășurare logică? V-ați mai ascultat unii pe alții? Sau doar faceți conversații de complezență, presărate cu ceea ce ați văzut pe TikTok, pe Facebook sau pe Insta și apoi vă aruncați ochii, din nou, în telefon. După cum vedem și prin oraș, când ieșim în diverse locuri, sunt grupuri întregi, în resturante, baruri (am văzut și la teatru, de ce au mai venit acolo, nu știu?), care sunt numai cu ochii în telefon. Fără conversații, fără să se mai întrebe ce mai fac, ce se mai întâmplă.

Superficialitatea atinge toate mediile și vine la pachet cu multă ignoranță, incompetență și formă fără fond. Și mai cred cu tărie că, dacă mediul public nu face nimic pentru a îndrepta aceste lucruri, mediul privat trebuie să își pună această problemă.

Pentru că pe termen lung, Tik Tok nu poate fi expertul nostru în orice. Nu putem lăsa Facebook sau Instagram să ne conducă viața, doar pentru că primim multe like-uri, ne ajută la engagement, la lead-uri sau la imagine. Cred că e nevoie de mai multă implicare în societate, în educație, în programe prin care să ne reîntoarcem la baza lucrurilor, la fondul acestora. Peste tot aud „less is more”, dar văd că, de fapt, este more is more.

În alte societăți, responsabilitatea este împărțită între stat, familie și societate. La noi, statul e cum e, familia ajută cum poate, rămâne societatea. Vreți, nu vreți, sunteți parte a societății și aveți responsabilități. Și cred că sunt unele foarte mari, chiar dacă vă place, chiar dacă nu.

Știu că există în misiune, valori, CSR trecute toate acestea, dar cred că trebuie mai multă implicare în ajutarea tuturor generațiilor, în a consilia pe bune, în a genera fond, nu formă. Poate o să ziceți nu e treaba noastră, misiunea reală a unei companii e alta. De acord, dar sunteți o roată în sistem, iar toate aceste roți unite formează societatea. Nu poți să fii și cu sacii în căruță și cu slănina în pod. Spălatul pe mâini nu e soluția, aveți angajați, aveți consumatori, aveți parteneri de business. Ideea că noi suntem undeva deasupra și nu ne privește e perimată și, sincer, ipocrită.

Este nevoie de implicarea tuturor pentru că o societate dezvoltată și cu formă este mai prosperă. Uitați-vă la țările asiatice, uitați-vă la Țările de Jos, la Luxemburg, la Franța, Germania. Este nevoie de ajutorul tuturor pentru a ajunge acolo. Iar acest ajutor înseamnă implicare și responsabilitate. Nu doar să așteptăm statul, că atunci ne ducem aminte de alte vremuri, de tristă amintire. Pentru cei mai tineri, sunt anii comunismului.

Cred că trebuie să ne uităm mult mai mult la fond și mai puțin la formă. Da, e greu, da, e obositor și goana după profit, succes, laude, investitori ne ocupă tot timpul, dar încercați și faceți un exercițiu de imaginație.

Ce se va întâmpla în 5 ani, în 10 ani dacă lucrurile rămân la fel, ba chiar se cronicizează? Cum va arăta lumea atunci? Vreți să trăiți în acea lume? E bună pentru copiii voștri?

Editorialul a apărut în secțiunea „Nota redacției” din newsletterul Future Banking de vineri, 30 iunie 2023. Puteți să vă abonați la newsletter din meniul principal.