Am văzut mai multe știri în această săptămână în care am realizat, din nou, cum s-a fragmentat spațiul în care trăim și legătura cu ceea ce se întâmplă în peisajul general.

Colegul Dan Popa de la Hotnews a scris un material despre educație financiară și ponderea românilor care au cont bancar. Evident, concluzia era simplă: suntem țara cu cele mai puține conturi bancare din regiune.

Există un paragraf acolo care mi-a plăcut mult: „Cei mai mulți refuză pentru că „nu vor să fie urmăriți”. Alții nu văd utilitatea unui cont bancar, au venituri prea mici sau invocă lipsa accesului la bancomate, potrivit unui sondaj făcut de Asociația Română a Băncilor.”

Dintr-o altă știre de la Wall-Street.ro. aflăm, dintr-un studiu realizat de BrandBerry și BCR, că „3 din 4 români se declară puțin sau deloc pregătiți din punct de vedere financiar bancar, ceea ce are impact și asupra perspectivelor financiare de viitor.”

Există aici două perspective, cea a românilor care nu vor să fie urmăriți și cea a celor care sunt suficient pregătiți din punct de vedere financiar. Dar cele două converg într-un final.

Începem cu primii. Sunt încă oamenii care nu își fac conturi bancare căci nu vor să fie urmăriți. De acord, dar mă întreb ce însemnă să fii urmărit? Ai venituri ilegale sau ilicite? Te urmărește statul și nu vrei să îți ia banii? Sau pur și simplu neîncrederea în stat este atât de mare încât nu vrei să ai de-a face cu acest gen de „înrobire”?

Cred că avem de-a face cu un nucleu dur de oameni care cred în tot felul de teorii, dar care sunt și naivi. Pentru că să ne uităm la un alt indicator, telefoanele mobile. „În ultimele decenii s-a înregistrat totuși o oarecare scădere a numărului de cartele SIM. Dacă în 2009 se atingea vârful – peste 25 de milioane – azi sunt 23 de milioane, dintre care 64% abonamente și 36%, cartele preplătite.” (știrea este din noiembrie 2023).

Probabil cei mai mulți dintre români au un telefon mobil, dar o minoritate dintre aceștia nu au cont bancar pentru că nu vor să fie urmăriți. Sau nu vor să le fie urmărite finanțele, pentru că ar trebui să fim conștienți că, odată cu telefonul mobil, rețelele sociale și alte aplicații care folosesc serviciile de localizare au o multitudine de date despre noi, pe care cred că nici statul român nu o are. Și dacă o are, oricum bazele nu comunică între ele, nu sunt digitalizate, deci nu știu ce să zic. De aici și mirarea mea legată de naivitatea oamenilor care nu își fac cont bancar, dar altfel au datele personale răvășite pe oriunde și probabil, este doar o bănuială, cred că se pot îmbogăți din ceea ce văd pe Facebook și TikTok, că le spune Mugur Isărescu, Burduja sau Ciolacu în reclamele false.

Ajungem și la a doua categorie, acei români care nu sunt pregătiți financiar. Măcar acești oameni recunosc cinstit că nu sunt îndeajuns de educați în subiect.

Și pentru că ieri a fost Ziua Educației Financiare, ei bine, există o legătură foarte puternică modul în care funcționează sistemul financiar și, prin extensie, economia și ceea ce ne dorim de la politicieni.

Și ajungem în punctul în care cele două perspective se corelează. Potrivit ARB, România avea, în 2022, cea mai crescută rata de sărăcie și excluziune socială din UE, de 34,4% versus media europeană de 21,7%. Tradus în cifre absolute, procentul de 34,4% este echivalent cu aproximativ 6,5 milioane de cetățeni români.

Indicatorul AROPE (rata riscului de sărăcie sau excluziune socială) era, în anul 2022, mai mare la persoanele de 0-17 ani (41,5%) şi la tinerii în vârstă de 18 - 24 ani (39,4%) şi mai scăzut la persoanele de 25 - 49 ani (28,4%). Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 37,2%.

Dincolo de povestea cu a fi urmărit, preferința pentru cash & economia gri are legătură și cu nivelul scăzut de educație, în general, financiară în special. Și putem raporta totul la relația cetățean-stat, la legătura de încredere dintre noi și ei. Și la cât de mult s-a erodat aceasta în ultimii ani. Și de ce alegerile nu mai sunt despre cum va fi îmbunătățită viața oamenilor, prin ce politici publice, prin ce măsuri concrete, pentru că oricum programele electorale nu au fost respectate, s-a ales praful, partidele s-au unit în alianțe care cu greu pot fi descrise ca firești.

Oamenii nu își fac carduri și conturi pentru că nu au încredere în bănci, respectiv stat, pentru că nu vor să le fie poprite conturile, căci au restanțe pentru că nu se ajung cu fondurile. Plus că de ce ar vrea să susțină un stat care le-a înșelat așteptările, iar din taxele plătite nu se vede nimic?

Când 6 milioane de oameni au un risc de sărăcie și de excluziune socială, dintre care mulți sunt copii și tineri, când nevoile de bază, nu numai că nu sunt atinse, dar abia reușesc să le obțină, este firesc să ne îndreptăm înspre prăpastie.

Oamenii aud că trăim bine, că e stabilitate, dar în portofelele lor suflă vântul, copiii nu au ce mânca, le e greu să își plătească facturile. Dar la București, politicienii învârt sume pe care ei nu pot să și le imagineze, defilează cu avioane private, ceartă cetățenii că nu se conformează în timp ce poartă cu nonșalanță pantofii de mii de euro. Și îi îndeamnă să nu voteze extremiștii și populiștii că o să le facă rău. De acord, nu extremiștii și populiștii sunt soluția, căci nu ne propun nimic, dar nici ce avem acum nu ne-a adus mare lucru.

Oamenii sunt disperați, înfometați, furioși și frustrați. Este firesc că suntem în derivă, de aceea tot ceea ce vedem în jurul nostru. Este nevoie de mai multă înțelegere, de comunicare și educație. Schimbarea trebuie să vină tot de la noi, sau și de la noi, doar că, în lipsa politicienilor, trebuie să ne explicăm unii altora beneficii, consecințe economice, să dezbatem subiecte. Nu să urlăm frustrați unii la alții pe rețelele sociale și să ne excludem reciproc.

În lipsa acestor elemente, orice contract social între cetățean-stat/autorități/societate este nul, ceea ce va duce la consecințe nedorite. 

Editorialul a apărut în secțiunea „Nota redacției” din newsletterul Future Banking de vineri, 12 aprilie 2024. Puteți să vă abonați la newsletter din meniul principal.

Foto: Ovidiu Udrescu