🎥Gabriela Nistor, Idea Bank: Provocările primei neo-bănci românești

În 2021, grupul Banca Transilvania a cumpărat Idea Bank, iar planurile au vizat ca organizația să rămână o entitate distinctă, independentă și să dezvolte o platformă de bancă digitală, să fie transformată ulterior într-un neo-bancă.

Gabriela Nistor, Director General al Idea Bank, a fost în studioul Future Banking pentru a discuta despre planurile noi bănci digitale.

Pentru a ajunge la scopul propus, prima neo-bancă 100% românească, „prima etapă a fost construirea unei strategii la nivel mai general, fiind creată o echipă mixtă atât din Idea Bank, cât și din Banca Transilvania, care a început evalueze anumite soluții care se aflau în piață pentru a vedea ce vrem să construim acolo și dacă e mai bine să cumpărăm, să construim, să mergem pe soluții de platformă as a service.”

Procesul a durat până la jumătatea anului trecut, când s-a alăturat Gabriela echipei Idea Bank, chiar în momentul unei revizii generale a strategiei de business. Tot acest demers a durat până la finalul anului trecut când s-a ajuns la o claritate a ceea ce urmează.

De la începutul acestui an, s-a trecut la faza de descoperire a soluției, la fezabilitatea lui și a început procesul de implementare.

Banca este în plină etapă de obținere de avize, autorizări, certificări pentru că o să aibă servicii externalizate pentru care s-a la Banca Națională a României, dar și la Agenția pentru Digitalizarea României.

Gabriela spune că acum se finalizează soluțiile tehnice, urmând ca la începutul anului viitor să fie gata noua bancă digitală.

„Avem de lucru la lansarea noului nume a băncii. Considerăm că este necesară o repoziționare pe partea aceasta. În paralel, tot anul acesta, am continuat să mărim echipa, mai ales pe competențele și capacitățile de care avem nevoie în proiectul nou, mergem mult pe zona de tehnologie, pe zona de customer support.”

De ce o neo-bancă?

Neo-băncile sunt acele entități care au și licență bancară, care întrunesc și acele trăsături din zona de fintech, adică platformă tehnologică complet nouă, spre deosebire de sistemele legacy ale băncilor tradiționale. Totul se întâmplă online sau mai mult mobile, fără prezență fizică. Există o atenție foarte mare pe fluxurile și pe experiențele oferite clienților în aplicație.

Spre deosebire, Gabriela spune că fintech-urile, care nu au o licență bancă de obicei, sunt nișate pe rezolvarea unor probleme punctuale ale clienților.  

Chiar dacă o neo-bancă poate părea ceva abstract, ea este ceva real, doar că nu are rețea fizică. Cele foarte serioase, așa cum este noua entitate dezvoltată de grupul Banca Transilvania are licență bancară, se supune tuturor reglementărilor. „Atâta timp cât ești bancă, lucrezi cu riscuri și este în nevoie să oferi oamenilor încrederea că oferi soluții sigure, procese bune, simple.”

Provocarea este cu atât mai mare, dar și alte grupuri bancare din lume au decis să-și lanseze un braț digital, o neo-bancă.

„Poți să adresezi ușor, sau mai ușor, fie geografii diverse, alte geografii, fie alte segmente de piață. Banca Transilvania este un grup financiar foarte solid, cea mai mare bancă, face pași foarte mari în direcția digitalizării. Cu toate astea sunt segmente de clienți sau de piață care percep încă Banca Transilvania ca o bancă mai tradițională. Există această abordare în business, prin care lansezi un speed boat care să aibă o viteză mai mare.”

Și pentru că competiția nu a stricat nimănui, noua entitate se aruncă cu capul înainte în peisajul bancar local, iar lansarea este programată în trimestrul I al lui 2024.

Și apare întrebarea ce aduce diferit noua entitate? „Pur tehnic, la nicio neo-bancă sau la nicio platformă digitală nu vezi alte produse ca cele știute, conturi, carduri, credite. Diferența vine din felul în care faci propunerea, din experiența clienților, construcția campaniilor, modul în pui laolaltă anumite produse sau oferte.”

Clienții, pe primul loc

Gabriela Nistor spune că echipa sa a fost foarte atentă la toate aspectele legate de experiența utilizatorilor.

„Fiind o bancă digitală, e clar că una din competențele noastre trebuie să fie exact în zona tehnologică. Trebuie să ne distingem acolo și trebuie să fim cei mai buni. Este unul dintre motivele pentru care toată platforma pe care o vede clientul este construită pentru noi la momentul acesta și de noi, începând cu acest moment și în continuare. Avem echipe specializate care să construiască aceste journey-uri, toată interfața cu clientul, ca să ne putem mișca repede, să fim agili, să putem construi repede. Cred că o să ne distingem pe partea aceasta și cred că o să fie experiențe foarte bune.”

Un alt aspect la care se lucrează foarte mult este partea de suport, atunci când utilizatorii simt nevoia să sune undeva și să vorbească cu o persoană, nu cu un robot.

„Am acordat foarte multă atenție aici, aici construim foarte atent partea aceasta de suport, în care oamenii se simtă că au cu adevărat sprijin când au nevoie. Am observat, la ales la fintech-uri, o lipsă de atenție pe partea aceasta.”

La început, utilizatorii noi entități bancare digitale sunt cei din România, tineri profesioniști, până în 45 de ani, obișnuiți cu tehnologia, din urbanul mare și mediu și care percep alte bănci ca tradiționale. Ulterior, atenția se va îndrepta spre freelanceri, companii mici.

Tehnologia unei neo-bănci

Pentru a crea o bancă digitală 100%, tot ceea ce înseamnă tehnologie este nou. Partea de front office este construită de la 0 de echipa organizației, iar platforma de core banking a fost gândită împreună cu un partener și va funcționa ca software as a service, „o platformă complet nouă, cu tehnologii noi, în cloud, ceea ce înseamnă scalabilitate mare, viteză mare, atunci când ai nevoie.”

Strategia de business a fost realizată integral aici, cu ajutorul unor consultanți care au adus studii, modele din piață, benchmark-uri, pentru că o neo-bancă complet românească este o premieră absolută. Construcția a însemnat și găsirea partenerilor potriviți și integrarea lor în sistemele băncii.

„Cred că este foarte important, ca în orice strategie, când îți construiești ceva, să-ți fie foarte clar ce capabilități ai, ce capabilități știi că trebuie să aduci, ca să ajungi unde vrei să ajungi și să te duci la cei mai buni, ca să păstrezi balanța.”

Planul de business, realizat pe cinci ani, este construit astfel încât investiția să ajungă la breakeven în cel de-al patrulea an de funcționare. Iar această construcția a fost bazată pe alte modele din piață, care a crescut foarte mult în ultimii ani.

În perioada 2019-2020, s-au deschis 100 de asemenea bănci la nivel mondial, ceea ce a condus, în 2022, la un total de 400 de neo-bănci și 1 miliard de conturi de clienți deschise. Gabriela Nistor a mai precizat că doar 5% din aceste bănci au devenit profitabile, pentru că foarte multe și-au construit strategiile doar pe plăți și pe veniturile bazate pe taxele din carduri, ceea nu a fost sustenabil.

Echipă

Dezvoltarea acestei noi entități a însemnat o provocare pe toate planurile, inclusiv cel al recrutării talentelor. Mentalitatea echipei se bazează pe agilitate, pe structură, pe rapiditate și pe schimbare.

Provocator a fost și pentru Gabriela, care a fost de la bun început, în cei 30 de ani de experiență, un pionier în diverse proiecte în Banca Transilvania, cum ar fi lansarea cardurilor, al call center-ului. „Am simțit că nu pot lipsi de la un așa proiect unic, prima bancă digitală construită în România.”

La fel s-a sudat nucleul echipei de specialiști, oameni care au fost în fosta Idea Bank, oameni noi, toți lucrează împreună acum pentru noua entitate digitală, care caută și găsesc soluții, răspund provocărilor.

Provocări și viitor

Prima mare provocare este cea legată de modul în care sunt percepute neo-băncile. Impersonal, lipsă de încredere sunt doar câteva dintre atributele cu care oamenii ar putea asocia un asemenea proiect, însă pentru noua bancă afilierea la grupul Banca Transilvania atenuează aceste impresii.

În rest, s-a încercat să se găsească echilibrul între expertiza tehnologică și cea de business, între alegerea unui model sustenabil în timp, care să dea rezultate. De fapt, echilibrul a fost un atribut care a fost prezent pe tot parcursul proiectului.

„Piatra de încercare va fi atunci când clienții vor afla prima dată și vor decide dacă descarcă sau nu descarcă aplicația, dacă o folosesc sau nu o folosesc. Cu adevărat aceasta va fi provocarea.”

Viitorul sună digital, astfel că banca este pregătită de lansare în primul trimestru al lui 2024, are strategia pusă pe punct pe următorii ani și au fost alese și mai multe rute de dezvoltare, în funcție de evoluțiile ulterioare.

„În următorii trei ani, ne vom extinde paleta de servicii și în zona de credite, unde nu vom fi din prima zi, și în zona de freelanceri și de companii mici, ca să venim cu soluții diverse. După care ar trebui să adresăm ușor, ușor și alte geografii. O să vedem sub ce formă, când spun geografii sau segmente din alte geografii sau segmente care s-au dus în alte geografii, trebuie să ne extindem. Dar, cum am spus mai devreme, trebuie să dovedim mai întâi că avem succes acasă.”

Foto: Sorin Moisă