Finance News Briefing: ROBOR la 6,79% / Românii folosesc servicii online să cumpere asigurări / Rating ESG pentru BT / Economia mondială, un pas înainte, doi pe loc

ROBOR crește în continuu: 6,79%

Indicele ROBOR la 3 luni a ajuns vineri, 8 iulie 2022, la 6,79% pe an, de la 6,76% pe an cât era joi.

Un nivel mai marea fost înregistrat pe 31 august 2010, respectiv 6,80%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR), citate de Agerpres.

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7% pe an, de la 6,90% pe an, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 7,17% pe an, de la 6,07%.

IRCC este cotat la2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022. Și acest indice este în urcare faţă de valoarea de acum trei luni, când a fost 1,86%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

1 din 5 români folosesc servicii online pentru cumpărarea de asigurări

21% dintre români au folosit în anul 2022 servicii online pentru achiziţionarea unei poliţe de asigurare, cu 3 puncte procentuale mai mult faţă de 2021, arată rezultatele ultimei ediții a Barometrului UNSAR-IRES, menționate de Agerpres.

Totodată, aproximativ două treimi dintre participanţii la studiu (64%) au declarat că soluţiile online sunt importante (36%) şi foarte importante (28%) pentru ei atunci când achiziţionează sau beneficiază de acoperirile unui asigurări.

În acelaşi timp, şi ponderea celor care folosesc servicii online în general, altele decât cele de asigurări, este mai mare: 59% în 2022, faţă de 56% în 2021.

Aceste cifre indică faptul că există, în continuare, un potenţial de creştere important pentru serviciile care pot să uşureze accesul oamenilor la protecţia financiară oferită de asigurări.

Categoria de populaţie pentru care soluţiile online au o importanţă mai crescută este reprezentată de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani (77%), cu educaţie superioară (77%) şi care locuiesc în mediul urban (68,9%).

„Industria de asigurări din România urmează trendul existent la nivel mondial şi se află într-un continuu proces de digitalizare. Companiile de asigurări au respectat nevoile oamenilor şi au implementat soluţii simple prin care orice client poate utiliza o poliţă de asigurare, de la distanţă, fie că vorbim de achiziţie, reînnoire, notificare daune, solicitare despăgubiri", a spus Adrian Marin, preşedintele UNSAR.

Barometrul UNSAR- IRES a fost realizat în mai 2022 pe un eşantion format din 1.000 respondenţi cu vârsta între 18-50 de ani, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Modificări fiscale, dar să fie cu colectare

Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servici Fiscale și Juridice, Deloitte România, spune că modificările fiscale anunțate zilele acestea de autorități vor avea un impact moderat asupra mediului de afaceri.

„Dincolo de complexitatea și de efectul lor direct asupra contribuabililor vizați, este de apreciat faptul că multe dintre acestea, programate să se aplice de la 1 ianuarie 2023, sunt supuse dezbaterii și aprobării cu șase luni înainte de intrarea în vigoare, așa cum prevede Codul Fiscal de multă vreme. Până acum, puține au fost situațiile în care această regulă a fost respectată.”

Specialistul spune că, în paralel cu măsurile anunțate, trebuie continuate demersurile pentru creșterea colectării la bugetul de stat, astfel încât pe termen mediu să poată fi evitate discuțiile legate de necesitatea majorării taxelor.

Majorarea impozitului pe dividend, corelată cu reducerea taxelor pe muncă

În sfera impozitelor directe, una dintre cele mai importante măsuri este cea referitoare la regimul de impozitare aplicabil microîntreprinderilor.

În acest caz, proiectul prevede diminuarea plafonului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la o cifră de afaceri de un milion de euro, la 500.000 de euro, obligativitatea de a avea cel puțin un angajat (astfel că rămâne valabilă doar varianta impozitării cu 1% din cifra de afaceri) și limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management.

„Limitarea sferei de aplicare a acestui regim fiscal este asumată de România și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este necesară inclusiv în perspectiva introducerii impozitului minim pe profit la nivel global în statele europene și, implicit, în România. În țara noastră, impozitul pe profit este de 16%, însă, în prezent, majoritatea companiilor intră în categoria microîntreprinderilor și sunt impozitate ca atare. Astfel, în momentul în care se va introduce impozitul minim pe profit la nivel global de 15%, conform acordului internațional încheiat la nivelul Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), țara noastră ar avea de pierdut, dacă nu ia măsuri pentru a include mai multe companii în sfera impozitului pe profit”, a menționat Vlad Boeriu.

O altă propunere importantă din sfera impozitelor directe este cea referitoare la majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, care urmărește, printre altele, să descurajeze utilizarea veniturile din dividende de către anumite societăți pentru remunerarea angajaților.

Însă, pentru a avea efectul scontat, o astfel de măsură ar trebui însoțită de diminuarea taxelor pe muncă, care sunt necompetitive în țara noastră.

În plus, proiectul mai prevede eliminarea impozitul specific, aplicabil în domeniul HoReCa, începând cu data de 1 august 2022, iar entitățile supuse anterior acestui impozit vor fi taxate cu 1% pe cifra de afaceri (similar microîntreprinderilor).

Facilitățile din construcții și agricultură, restrânse

În zona impozitului pe venit, una dintre cele mai importante măsuri vizează facilitățile din construcții, valabile din 2019, și pe cele din agricultură și industria alimentară, introduse recent, și prevede, printre altele, reducerea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale, de la 30.000 de lei lunar la 10.000 de lei lunar.

Așadar, pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 de lei, nu se mai aplică facilităţile fiscale.

Eliminarea graduală a stimulentelor fiscale acordate în anumite domenii este, de asemenea, prevăzută în PNRR, însă, cel puțin în cazul facilităților din domeniul agricol, atât introducerea lor, după aprobarea PNRR, cât și modificarea regulilor de aplicare într-un timp atât de scurt reprezintă o dovadă de inconsecvență.

De asemenea, proiectul mai conține și alte măsuri din sfera impozitelor directe, cum ar fi taxarea veniturilor din jocurile de noroc cu cote cuprinse între 10% și 40% sau o serie de deduceri la aplicarea impozitului pe venit.

TVA și accize

Autoritățile propun, printre altele, majorarea TVA în domeniul HoReCa de la 5% la 9% și eliminarea cotei reduse de TVA de 9% pentru băuturile nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate (intră pe cota standard de 19%).

O altă măsură în domeniu este cea referitoare la aplicarea cotei reduse de TVA de 5% la achiziția de locuințe - la începutul acestui an a fost majorată valoarea maximă pentru care se poate aplica această cotă, de la 450.000 de lei la 700.000 de lei, iar acum autoritățile propun reducerea plafonului la 600.000 de lei.

În cazul taxelor locale, printre altele, proiectul propune eliminarea sintagmei „clădire cu destinație mixtă”, pentru simplificarea modului de calcul al impozitului pe clădiri.

Totodată, valoarea impozabilă a clădirilor rezidențiale se va calcula pe baza valorilor cuprinse în studiile de piață realizate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, publicate anual pe pagina de internet a organizației.

Nu în ultimul rând, vor fi majorate limitele minime ale cotelor de impozitare atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale.

„Acestea sunt, în linii mari, măsurile propuse de autorități, al căror impact bugetar este estimat la 2,2 miliarde de lei venituri suplimentare la buget în 2022 și la 13,4 miliarde de lei în 2023. Situația fiscal bugetară actuală indică, în mod evident, necesitatea majorării veniturilor la bugetul de stat, însă, având în vedere provocările cu care se confruntă contribuabilii activi în România în această perioadă, este recomandat ca atenția autorităților să se concentreze, pe viitor, în principal pe măsuri de creștere a colectării veniturilor la bugetul de stat, prin reducerea evaziunii fiscale, astfel încât să ofere contribuabililor corecți un mediu predictibil și concurențial. Anul acesta au fost făcuți, deja, pași importanți în acest scop, în direcția digitalizării administrației fiscale, prin introducerea SAF-T (sistemul electronic de raportare fiscală), RO e-Factura sau RO e-Transport, iar demersurile de acest gen trebuie să continue”, a conchis oficialul Deloitte.

În 2021 au fost companii mai puține, dar cu venituri mai mari

Mai puțin de 800.000 de companii au depus situațiile financiare aferente anului 2021, până pe 30 iunie, potrivit unui studiu termene.ro. Este cel mai mic număr din ultimii patru ani, cu peste 70.000 mai puține firme față de 2020.

Același studiu arată că valoarea veniturilor a crescut anul trecut, depășind, pentru prima dată, 1,9 mii de miliarde de lei. Și cifra de afaceri medie per companie s-a majorat, iar valoarea a ajuns la 2,47 milioane lei/companie.

,,2021 este, cu siguranță, unul al contrastelor, din punct de vedere al businessului. Faptul ca atât de multe companii nu au depus situațiile financiare la ANAF înseamnă că ele nu mai sunt funcționale sau, cel puțin, nu au fost, anul trecut. Din păcate, acesta este unul dintre efectele crizei pandemice, o parte dintre firmele mici și mijlocii nu au reușit să depășească provocările. Ȋn același timp, cele care au făcut-o au ȋnregistrat venituri, dar și profituri record, raportat la ultimii patru ani”, a spus Adrian Dragomir, consultant de business și fondator termene.ro. 

La nivelul întregului mediu economic românesc, valoarea veniturilor este în creștere și a ajuns, pentru prima dată, la peste 1,9 mii de miliarde de lei. Ȋn același timp, la nivel mediu (cifra de afaceri/companie), valoarea a crescut la 2,47 milioane lei/companie, pentru prima dată peste 2 milioane lei. 

La nivel general, anul 2020 a fost un an atipic – valoarea totală înregistrată a veniturilor a fost de doar 1,675 miliarde lei, în scădere comparativ cu anul 2019, când valoarea totală a fost de 1,7 mii de miliarde lei, dar superioară anului 2018 (cu doar 1,566 mii de miliarde). â

Veniturile companiilor, aferente anului 2021, au crescut datorită relaxării restricțiilor anti-Covid, față de 2020. Populația s-a reȋntors, parțial, la o viață normală și a reluat achizițiile (vizibile în situațiile financiare ale anului 2021). 

Atât din punct de vedere al profiturilor generate, precum și din cel al profitabilității, trendul observat este unul crescător. Valoarea celor doi indicatori a fost, an de an, în creștere. 

Astfel, la nivel valoric, companiile din România au generat profituri de peste 146 miliarde de lei, în creștere de la 104 miliarde lei - cât se înregistra în anul 2020.

Valoarea profitabilității depășește 7,68%, după ce în anul 2020 era de doar 6,22%, iar în 2019 - de 5,33%.

De altfel, se poate observa faptul că valorile înregistrate în anii pre-pandemie (2018 și 2019) sunt relativ apropiate, creșterea fiind mai accentuată în anul 2020 (raportată la anul 2019), respectiv în anul 2021 (raportat la anul 2020).

Profitabilitatea companiilor din România a crescut datorită eficientizării (forțate) a activității și a reducerii costurilor fixe pe fondul fenomenului ,,work from home”.  

,,Chiar dacă vedem o creștere accentuată a veniturilor, în contextul unei rate a inflației ridicate, fenomenul se va reduce, ȋn curând. Populația ȋncă mai are bani economisiți și ȋși permite, ȋn continuare, produse și servicii la prețuri ridicate. Ȋn timp, ȋnsă, nivelul economiilor va scădea, iar incertitudinea financiară va genera o scădere a consumului, o reducere a costurilor pentru elementele care nu sunt de bază și, implicit, o ȋncetinire a ritmului economic”, a explicat fondatorul termene.ro. 

De asemenea, potrivit lui Adrian Dragomir, ȋn 2022, ne putem aștepta ca profiturile generate, dar și profitabilitatea medie înregistrată să înceapă un proces de scădere, pe fondul majorării prețurilor pentru cei trei vectori fundamentali ai întregii economii – gaz, curent și combustibil.

Pentru majoritatea companiilor, aceste elemente reprezintă costuri fixe, iar majorarea lor generează o creștere a costurilor de producție (sau prestare servicii, lucrări etc).

Dacă în primă fază aceste creșteri pot fi acoperite prin creșterea prețului produsului finit (suportată în final de populație) – există un prag de la care valoarea afacerii va începe să scadă.

Depășirea unui prag de preț, în contextul în care resursele populației scad, va genera amânarea sau anularea achiziției respectivului produs (serviciu) de către consumatorul final. 

Acestor trei elemente li se adaugă și costurile cu materia primă (cauzate și de conflictul ruso-ucrainean) care este mai vizibilă în industria prelucrătoare și în construcții – putem avea o previziune mai puțin optimistă pentru anul 2022, când valorile celor doi indicatori, profiturile generate, precum și profitabilitatea, pot să scadă semnificativ.

Banca Transilvania, rating ESG de la Sustainalytics

Banca Transilvania a obținut ESG Risk Rating foarte bun (17) și este încadrată în categoria Low Risk în urma analizei Sustainalytics în ceea ce privește inițiativele și performanțele ESG.

Rezultatul clasează BT pe locul 133 din 1.003 bănci la nivel global, plasând-o în primele 15% dintre toate companiile analizate de Sustainalytics, respectiv în primele 8% dintre băncile regionale.

Sustainalytics este unul dintre cei mai importanți furnizori globali de ratinguri ESG.

Aceasta este prima evaluare ESG independentă externă a Băncii Transilvania și a analizat guvernanța corporativă, integrarea factorilor ESG în modelul de afaceri, confidențialitatea și siguranța datelor, principiile de etică urmărite, oferta de produse și servicii, respectiv dezvoltarea capitalului uman.

Criteriile de analiză sunt în baza a 10 standarde și cadre internaționale, precum Global Reporting Initiative, Sustainability Accounting Standards Board, Task Force on Climate-related Financial Disclosures sau Forumul Economic Mondial.

Sustainalytics a remarcat performanța Băncii Transilvania în următoarele aspecte:

• guvernanța ofertei de produse și servicii;
• politica de excludere a sectoarelor poluante în ceea ce privește creditarea, cum ar fi finanțarea combustibililor fosili;
• politica de marketing responsabil;
• inițiativele implementate pentru dezvoltarea capitalului uman.

„Transparența obiectivelor, impactului și performanței operațiunilor noastre este esențială pentru a păstra încrederea clienților și investitorilor noștri, de aceea ne-am dorit o evaluare independentă. Chiar dacă finanțarea responsabilă, sprijinirea economiei locale și implicarea în comunitate au fost mereu în ADN-ul băncii, suntem foarte mulțumiți de această recunoaștere externă a angajamentelor BT în materie de mediu, social și de guvernanță, adică în ceea ce privește componentele ESG. Continuăm să consolidăm portofoliul de finanțări de impact și să dezvoltăm România prin acces la finanțare, produse bancare, educație și prin incluziune financiară”, a spus Ӧmer Tetik, Director General, Banca Transilvania.

GreenFields Academy, susținut de Raiffeisen Bank

Au fost lansate înscrierile pentru ediția a două a GreenFields Academy, program special conceput pentru agricultură sustenabilă.

Fermierii români interesați de program se pot inscrie in perioada 30 iunie - 5 august 2022 pe pagina programului.

Vor fi selectați 20 de fermieri din toate zonele României care, pentru 8 luni de zile, vor lua parte, gratuit, la cursurile și experiența oferite de program.

Raiffeisen Bank Romania, în parteneriat cu Syngenta, RWA Agro, IPSO Agricultura, Yara Romania, Patrick Valmary Consult și Amazag, cu sprijinul Alisa Farming, Grup Șerban, AIDER și APPR sunt cei care au pus bazele acestui program și îl dezvoltă an de an.

Curricula cursului constă într-un mix de predare online și reuniuni tehnice organizate în câmp și este formată prin integrarea informațiilor provenite direct de la specialiștii locali și internaționali ai companiilor și fermelor partenere, cu cele furnizate de Patrick Valmary, consultant în agricultură integrată durabilă și partener al proiectului. 

„Suntem încântați de experiență ediției precedente a programului, lucru care ne motivează să dezvoltăm și să îmbogățim și mai mult planul de învățare pentru nouă generație de fermieri participanți. Greenfields Academy este o inițiativa unică pentru agricultură românească, prin care fermierii noștri se pot adapta mai bine noilor condiții de climă și rentabilitate. Ne bucurăm să fim parteneri în acest program și să contribuim la practicarea sustenabilă a agriculturii”, a menționat și Raluca Nicolescu, director IMM la Raiffeisen Bank. 

Deficit comercial de 5,3 miliarde de euro pentru România în primele 3 luni ale lui 2022

Oficiul European de Statistică (Eurostat) a publicat datele legate de deficitele comerciale ale țărilor membre UE. România are un deficit de cont curent de 5,3 miliarde de euro, potrivit Agerpres.

Alte țări membre cu deficit comercial sunt Franţa (minus 10 miliarde de euro), Polonia (minus 8,9 miliarde de euro), Grecia (minus 6,5 miliarde de euro), Italia (minus 6,4 miliarde de euro), potrvit datelor Eurostat, citate de Agerpres.

În primul trimestru din 2022, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 16,6 miliarde de euro (0,4% din PIB), în scădere de la un plus de 52,2 miliarde de euro (1,4% din PIB) în trimestrul patru din 2021 şi în scădere de la un plus de 126,4 miliarde de euro (3,6% din PIB) în primul trimestru din 2021.

Cel mai ridicat excedent de cont curent s-a înregistrat în Germania (52,3 miliarde de euro), Ţările de Jos (20,2 miliarde de euro), Irlanda (17 miliarde de euro), Suedia (5,5 miliarde de euro) şi Danemarca (5,3 miliarde de euro).

Eurostat precizează că în primul trimestru din 2022, UE a înregistrat cele mai mari excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (40,6 miliarde de euro), SUA (27,1 miliarde de euro), Elveţia (22,2 miliarde de euro), Canada (7,5 miliarde de euro), centrele financiare offshore (6,4 miliarde de euro), Hong Kong (4,1 miliarde de euro), Brazilia (3,9 miliarde de euro) şi Japonia (1,4 miliarde de euro).

Deficite au fost înregistrate pe relaţia cu China (minus 54,5 miliarde de euro), Rusia (minus 34 miliarde de euro) şi India (1,2 miliarde de euro).

Economia mondială, un pas înainte, doi pe loc

Redresarea economiei mondiale în urma recesiunii provocate de răspunsurile la pandemie continuă, dar încetineşte.

După un declin de 3,1% în 2020, creşterea economiei mondiale era aşteptată să atingă 5,9% în 2021 şi să încetinească la 4,9% în 2022, se arată în „Raportul pe 2022 privind riscurile globale", publicat de Forumul Economic Mondial (WEF), citat de Agerpres.

Până în 2024, economia mondială ar urma să fie cu 2,3% mai mică decât ar fi fost în absenţa pandemiei.

Riscurile la adresa creşterii economice sunt considerabile, inclusiv riscurile provocate de potenţiala reapariţie a COVID-19, deoarece apar noi variante, se arată în raport. În precedenta ediţie a raportului, temerile critice pe termen mediu erau „şocul materiilor prime”, „instabilitatea preţurilor” şi „crizele datoriei”.

În momentul elaborării raportului pe 2022, preţurile materiilor prime au crescut cu aproape 30% de la finalul lui 2020; ele ar putea rămâne volatile din cauza sporirii tensiunilor între Europa şi Rusia, a penuriei de energie în China, a continuării perturbărilor din lanţurile de aprovizionare şi a dificultăţilor legate de renunţarea la combustibilii fosili.

În multe ţări inflaţia a accelerat, din cauza perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, combinate cu majorarea cererii consumatorilor şi preţurile mai ridicate ale materiilor prime.

Aceste evoluţii afectează încrederea consumatorilor - care a fost esenţială pentru redresare - şi vor spori riscurile în urma majorării dobânzilor de către băncile centrale.

În statele avansate şi în cele în curs de dezvoltare, preţurile mai ridicate şi costul mai mare al datoriei vor afecta în special gospodăriile cu venituri mai scăzute, în timp ce IMM-urile, care încă încearcă să evite falimentul, vor avea de suferit în urma reducerii consumului.

Sursă foto: Illustration 4212183 © Francisco Turnes | Dreamstime.com