Finance News Briefing: Robor la 6,47% / BNR colaborează cu fintech-urile /Inflație mare în zona euro

ROBOR este cotat la 6,47%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri, 1 iulie 2022, la 6,47% pe an, potrivit Agerpres.

Joi, 30 iunie 2022, indicele era de 6,44% pe an. Un nivel mai mare a fost înregistrat în data de 25 noiembrie 2010, respectiv 6,54%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,60% pe an, de la 6,58% pe an, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 6,73% pe an, de la 6,72%.

IRCC a ajuns la 2,65% pe an.

Indicele este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022. Și acest indice este în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Campanie CEC Bank pentru depozite cu dobânzi majorate

CEC Bank a lansat, în perioada 27 iunie - 31 iulie 2022, o campanie promoţională prin acordarea de dobânzi majorate la depozitele la termen în lei pentru clienţii persoane fizice, potrivit Agerpres.

Cele mai mari dobânzi acordate sunt cele la depozitele constituite pentru perioada de 1 an (6%), 2 ani (6,25%) şi 3 ani (6,5%).

Dobânzile la depozitele constituite pentru o lună, trei luni şi şase luni sunt de 3,5%, 4,75%, respectiv 5,5%. 

85% din totalul operațiunile de plată frauduloase s-au făcut prin furtul datelor de pe card

BNR anunță că peste 85% din numărul operaţiunilor de plată frauduloase iniţiate cu cardul la distanţă, în semestrul I al anului 2021, au fost efectuate prin furtul datelor de pe card de către atacator, potrivit Agerpres.

„Din totalul operaţiunilor de plată frauduloase iniţiate cu cardul la distanţă în semestrul I al anului 2021, 85,03% din numărul acestora au fost efectuate prin furtul datelor de pe card de către atacator. În ceea ce priveşte operaţiunile cu card iniţiate la terminale fizice de tip ATM şi POS, 55,27% s-au realizat ca urmare a furtului/pierderii cardului", se menţionează în raportul anual al BNR.

De asemenea, la nivelul operaţiunilor de plată de tipul transferului de credit, cele iniţiate prin canale electronice prezintă o rată de fraudă mai mare faţă de cele iniţiate prin canale de plată non-electronice.

În semestrul I al anului 2021, rata fraudelor asociate operaţiunilor de plată de tipul transferului de credit iniţiate prin canale de plată non-electronice a scăzut semnificativ faţă de valoarea aferentă perioadei anterioare, atingând un prag minim de 0,00008% din totalul operaţiunilor de plată de tipul transferului de credit.

BNR colaborează cu fintech-urile

Banca Naţională a României a continuat să monitorizeze soluţiile inovatoare dezvoltate de fintech-uri în domeniul serviciilor şi instrumentelor de plată şi în cursul anului 2021.

Prin intermediul punctului de contact FinTech Innovation Hub s-au colectat informaţii cu privire la modelele de afaceri vizate de entităţile care au trimis informaţii prin acest canal, în special cu privire la metodele de plată.

Acestea au fost încadrate în 2 tipologii principale de modele de afaceri.

Unul dintre acestea se referă la entităţi care intenţionează să se autorizeze ca instituţii de plată, în vederea prestării în principal a unor servicii de informare cu privire la conturi (AIS) şi/sau servicii de iniţiere a plăţii (PIS) ori ca instituţii emitente de monedă electronică sau instituţii financiare nebancare (aproximativ 86%).

Potrivit BNR, al doilea vizează entităţi care furnizează sau intenţionează să furnizeze servicii tehnice în scopul îmbunătăţirii serviciilor curente oferite clienţilor prin oferirea unor servicii/soluţii inovatoare prestatorilor de servicii de plată, fără a fi exclusă posibilitatea ca în viitor a extinderii domeniului de activitate, care să necesite obţinerea unei autorizaţii (aproximativ 14%), potrivit raportului citat de Agepres.

Inflația în zona euro a ajuns la 8,6%

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în luna iunie, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 8,6% în luna iunie 2022, depăşind precedentul maxim istoric de 8,1% înregistrat în luna mai.

Este vorba despre un nivel al inflaţiei de patru ori mai mare faţă de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor de 2%.

Aceasta este cea mai puternică creştere în ritm anual a preţurilor de consum înregistrată de zona euro după 1997, când au început să fie publicate date statistice cu privire la zona unică.

Cifra anunţată de Eurostat este peste estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 8,4% în luna mai.

Şi în luna iunie, creşterea inflaţiei în zona euro se explică prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de două cifre, cu o majorare 41,9%, în timp ce preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 8,9%.

Cum va evolua politica monetară europeană?

Datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut şi ea de la 4,4% până la 4,6%.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Analiştii subliniază că inflaţia din luna iunie ar fi fost şi mai mare dacă Germania nu introducea măsuri temporare de sprijin cu privire la carburanţi şi transport, ceea ce sugerează că noi presiuni asupra preţurilor se prefigurează în viitor.

Pe lângă presiunile inflaţioniste, rata şomajului în zona euro a coborât la un minim istoric de 6,6% în luna mai iar acest aparent deficit de forţă de muncă va pune presiuni asupra salariilor şi în cele din urmă asupra inflaţiei.

Având în vedere că acest nou regim inflaţionist ameninţă stabilitatea pe termen lung a preţurilor, băncile centrale din întreaga lume au început să înăsprească rapid politica monetară, chiar cu riscul de a încetini şi chiar frâna creşterea economică.

Când vine vorba de dobânda de politică monetară, BCE este mult în urma altor mari bănci centrale din întreaga lume, urmând să majoreze costul creditului abia la reuniunea care va avea loc luna aceasta, iniţial cu 25 de puncte de bază, însă datele Eurostat privind inflaţia conferă noi argumente pentru o majorare mai consistă de dobândă, cu 50 de puncte de bază, la reuniunea din septembrie.

Dobânzile vor continua să crească chiar dacă oficialii BCE nu au ajuns încă la un acord cu privire la cât de mult trebuie majorat costul creditului, având în vedere că creşterea economică încetineşte iar o eventuală oprire a livrărilor de gaze ruseşti ar putea rezulta într-o recesiune.

Pieţele financiare mizează pe faptul că BCE va majora costul creditului cu 143 de puncte de bază în 2022, ceea ce înseamnă că se aşteaptă ca BCE să majoreze dobânda la fiecare reuniune de politică monetară care va avea loc până la finele anului, iar unele din aceste majorări de dobândă vor fi mai mari de 25 de puncte de bază.

Posibil acord pentru reglementarea cypto

Statele membre UE încearcă să ajungă la un acord inovator pentru reglementarea activelor crypto, într-un moment în care prăbuşirea cotaţiei bitcoin pune presiune asupra autorităţilor să reglementeze acest sector, transmite Reuters, citată de Agerpres.

La nivel global, activele crypto sunt în mare parte nereglementate, iar operatorii naţionali din UE sunt obligaţi să respecte doar regulile privind combaterea spălării banilor.

Un eventual acord la nivelul UE ar pune blocul comunitar pe primul loc la nivel mondial în materie de reglementare şi ar da emitenţilor de active crypto şi furnizorilor de servicii aferente un "paşaport" pentru a deservi clienţii din UE de la o singură bază de lucru, cu condiţia să îndeplinească noile reguli privind capitalul şi protecţia consumatorilor.

Oficialii din industria crypto spun că claritatea cu privire la reguli şi la "paşaport" ar putea permite UE să atragă firme de criptomonede din Londra. SUA şi Marea Britanie, două mari centre de active crypto, nu au aprobat încă reglementări similare.

Legea pieţelor în active crypto (MiCA) ar putea intra în vigoare la finele lui 2023.

Activele crypto au început să fie supuse la presiuni după colapsul de luna trecută a tokenurilor TerraUSD şi luna, în timp ce compania americană de împrumuturi în cryptomonede Celsius Network a îngheţat luna aceasta retragerile şi transferurile.

Tot luna aceasta, cotaţia bitcoin a coborât până la 17.600 dolari, cu mult sub nivelul de 48.200 de dolari atins la finele lunii martie, provocând pierderi investitorilor.

SPV a ajuns la 2,2 milioane de utilizatori

Peste 2,2 milioane de utilizatori sunt înscriși în Spațiul Privat Virtual dezvoltat de ANAF, dintre care 1,2 milioane sunt persoane fizice şi aproximativ un milion de utilizatori sunt persoane juridice.

Reprezentanţii ANAF atrag atenţia persoanelor juridice că, începând cu 1 martie a.c., au obligativitatea înrolării în SPV pentru a transmite organului fiscal cereri, înscrisuri sau documente.

„În situaţia în care contribuabilii/plătitorii nu îşi îndeplinesc obligaţia comunicării electronice a cererilor, înscrisurilor sau oricăror altor documente, iar acestea sunt depuse la organul fiscal central în format letric, nu vor fi luate în considerare."

Sursă foto: Illustration 4212183 © Francisco Turnes | Dreamstime.com