Elena Ungureanu, Visa: „Apariția fintech-urilor, benefică pentru industrie"

Plățile digitale au crescut în ultimii ani mai ceva decât Făt-Frumos din povești. 40% din valoarea totală a tranzacțiilor este făcută cu cardul. Avem o infrastructură de acceptare de peste 300.000 de terminale de plată, iar perspectivele sunt optimiste.

La finalul anului 2022, am discutat cu Elena Ungureanu, Country Manager la Visa România, despre plățile electronice, despre parcursul sinuous al ultimilor ani și despre provocări, iar previziunile sunt interesante.

Cum a fost anul trecut?

2022 a fost un an bun, iar noi, ca industrie, nu ne putem plânge, pentru că au fost alți ani și mai slabi în industria plăților, dar cuvântul de ordine a fost cel al digitalizării. Infrastructura, creată de-a lungul anilor pentru că industria a investit foarte mult în tot ceea ce înseamnă inovație, a ajutat foarte mult în perioada aceasta și mă refer la contactless, la portofelele digitale, plățile mobile, care au prins foarte bine, iar românii chiar sunt campioni din acest punct de vedere.

Într-unul din studiile noastre recente, în care am inclus toate țările din Europa Centrală și de Est, ne-am bucurat să vedem că România a ieșit pe locul 1 în ceea ce privește modul de plată prin folosirea telefoanelor mobile pentru plățile în magazine. Comparativ cu țările din jur, Polonia, Cehia Ungaria, o treime dintre consumatorii din România plătesc contactless în magazin. Această treime este reprezentată de clienții care au apetență pentru digitalizare și o educație financiară solidă.

Ne-a ajutat mult și faptul avem o infrastructură de terminale instalată în România și, conform datelor de la Banca Națională, avem peste 300.000 de terminale, la finalul lui 2021. Așteptăm datele de la Banca Națională pentru anul 2022. Toată această infrastructură este actualizată să poate fi folosită și contactless în proporție de 98,99 %.

Ceea ce am remarcat în toată perioada aceasta a fost că plățile contactless din portofoliul nostru au crescut de trei ori mai rapid decât plățile în general, pe perioada unui an de zile.

Ce alți factori au influențat industria plăților?

Utilizatorii au posibilitatea de a-și înrola aproape toate cardurile Visa din România într-un portofel digital. Infrastructura este gata, le putem accepta și avem și portofele digitale disponibile pentru marea majoritate a cardurilor din România, iar oamenii nu numai că folosesc, dar și recunosc avantajele plăților cu mobilul. Peste două treimi au spus că sunt rapide, comode și există și o bună înțelegere a gradului de securitate. Ca nivel de utilizare este undeva în jur de 40% dintre toți cei care folosesc cardurile. Este tendința principală care ne-a ajutat să creștem în toată această perioadă.

În același timp, peste 80% dintre români caută produse și le comandă de pe mobil și în același timp le și plătesc cu cardul. Am văzut o creștere foarte mare a plăților în e-commerce, oamenii au fost într-un fel forțați să-și facă cumpărăturile online. Odată ce au început, au continuat, le-a plăcut. Altceva demn de menționat este faptul că, din cercetările pe care le-am făcut, aproape două treimi din consumatori declară că, dacă nu pot plăti online pe site-ul comerciantului, nu mai fac cumpărăturile de acolo.

S-au făcut progrese în ceea ce privește plățile și, spre exemplu, am citit că jumătate dintre plățile din comerțul online sunt plătite cu cardul. Studiile noastre au arătat că magazinele care oferă metode de plată digitale sunt percepute de către consumatori ca fiind client-centric, inovatoare și există și cererea consumatorului către comercianți de acceptare a cardurilor.

În plus, existau și companii unde eram deficitari din punct de vedere acceptare, cum ar fi operatorii de utilități care, până la criza sanitară, deși aveau soluțiile digitale, nu le foloseau foarte mult. Au fost forțați într-un fel sau altul de consumatori, pentru că este o plată lunară pe care o faci cu recurență. 

Există o mare parte dintre consumatori, peste 60%, care și-au înrolat cardurile în diverse aplicații. Evident, conduc aplicațiile de livrare de mâncare, cele de transport și ride-sharing, cele de taxi, cele de călătorie și, nu în ultimul rând, aplicațiile de streaming.

O treime din utilizatori au declarat că, dacă ar avea un card virtual, ar putea trăi foarte bine cu acesta, n-ar mai avea nevoie de un card fizic, deci se schimbă comportamentul de plată.

Cum credeți că ați putea ajunge la consumatorii care nu folosesc plățile moderne?

Ne bazăm pe cerere și ofertă, pentru că din punct de vedere al infrastructurii, avem peste 300.000 de terminale, sunt destul de multe, însă cele mai multe dintre acestea sunt situate în zona urbană și există decalaje importante între urbanul mare și zona rurală sau urbanul mic.

Anul trecut am încercat câteva chestiuni care au prins. În primul rând, unde vedem noi aceste zone neacoperite sunt la persoanele care beneficiază de ajutoare sociale, pensionari, dar și la generațiile noi, de peste 14 ani, dar pe acest segment au început să existe oferte fiind un bun mijloc de educație financiară. Pentru aceste segmente ar putea exista oferte de la instituții financiare, însă trebuie să ne gândim și la partea de acceptare.

Există cardurile, dar ce ar putea să facă cu ele? Aici credem că s-au făcut pași importanți, cel puțin în ultima perioadă. Noi am lansat în 2021, în România, o nouă modalitate de acceptare a plăților, Tap to Phone, prin care orice dispozitiv cu NFC poate deveni terminal (n.r. – terminal de acceptare plăți). La momentul respectiv, România s-a aflat, la nivel global, în topul țărilor unde a fost lansată această soluție inovatoare, care a prins foarte bine. Inițial, o gândisem că, fiind o soluție ieftină, care nu necesită un terminal sau investiții în hardware, ar prinde la magazine mici. În timp, însă, am învățat că este foarte utilă și în alte părți, în comerțul electronic, unde încă jumătate din volume sunt plătite numerar la livrare, iar ideea noastră a fost să transformăm acest numerar la livrare în card la livrare.

Am încheiat o colaborare cu cei mai importanți curieri de pe piață, iar acum au Tap to Phone integrat în soluțiile lor și a prins foarte, foarte mult. Sunt peste 25.000 de terminale cu această soluție instalată, iar ceea ce este interesant este că valoarea medie a unei tranzacții, conform datelor de la BNR, este similară cu valoarea medie a unei tranzacții de la terminal.

A fost o necesitate, o zonă de acoperit și ar putea fi o soluție pentru acceptarea cardurilor și în mediul rural sau în zonele la comercianții mici, astfel încât să mărim aria de utilizare.

Ne-am uitat și în zona plăților instant și avem și aici o soluție, Visa Direct, iar anul 2022 am implementat împreună cu SelfPay primul proiect de cash-in. Ce înseamnă? O persoană, cu orice card emis de orice emitent în România poate depune bani la terminalele SelfPay pentru a-și alimenta cardurile. Iar SelfPay are terminale și în mediul rural, astfel că este un pas înainte pentru a oferi servicii financiare pentru cât mai mulți utilizatori.

CITEȘTE ȘI: 2 din 3 IMM-uri acceptă plățile digitale datorită rapidității, siguranței și accesului imediat la bani

Toate aceste soluții ajută...

Da, încercăm să implementăm soluțiile pe care le avem, care sunt foarte versatile.

Spre exemplu, serviciul de plăți instant a avut cel mai mare succes în comerțul electronic pentru returnarea banilor instant pentru retururi. E un proces simplu și rapid, instant, consumatorul capătă încredere. Ce este important de reținut este faptul că pot beneficia de acest serviciu cei care au plătit cu cardul.

Plățile instant au nenumărate modalități de utilizare, de la achitarea ratelor rapid, la creditele care se livrează în câteva momente. Sau la transferurile între persoane, plățile instant fiind o soluție foarte facilă.

Un punct important este că autoritățile au înțeles care sunt beneficiile plăților electronice și ne ajută mult și o să menționez câteva proiecte de succes în care am colaborat cu autoritățile.

Primul este transportul în comun prin utilizarea cardului, direct în autobuz, în tramvai sau în metrou, fără să mai cumperi bilet sau să descarci o aplicație. În privința transportului, în prezent suntem prezenți în 18 orașe, deschidere foarte mare de la autoritățile locale, iar România este pe locul al doilea în Europa, după Marea Britanie. Este un exemplu foarte bun de colaborare cu autoritățile locale.

Al doilea exemplu este un proiect în care noi am crezut și am investit foarte mult în ultimii 10-15 ani, Ghișeul.ro, pentru plata taxelor și impozitelor. Deja am început să îl utilizăm ca studiu de caz atunci când vorbim cu autoritățile din țările învecinate, pentru că avem aproape 1.500.000 de utilizatori înrolați pe platformă, peste 3.500.000 de tranzacții de la începutul anului 2022 în valoare de 1 miliard și jumătate de lei. Avem o colaborare foarte bună cu autoritățile în privința Ghișeul.ro.

Noi, ca industrie, ne-am asumat, rolul de a da consultanță pe tot ceea ce înseamnă partea de plăți din Ghișeu. De asemenea, ne-am asumat rolul de comunicare, pentru că trebuie să ajungă la cât mai mulți utilizatori, sunt 1.500.000 de utilizatori acum versus câți oameni plătesc taxe în România.

MAIMULT: Serviciu de depunere numerar pe card lansat de SelfPay

Și ajungem la partea de acceptare.

Acesta este un subiect fierbinte pentru noi. De la 1 ianuarie s-a schimbat pragul menționat de lege peste care comercianții trebuie să accepte cardul. Pragul a fost 50.000 de euro, va fi 10.000 de euro. De asemenea, toate instituțiile de stat sunt obligate să accepte carduri. Credem că această lege va deschide foarte mult acceptarea, inclusiv zona rurală sau urbanul mic. Peste un an sau doi, o să fim într-o stare mult mai bună, undeva spre media europeană.

Indicatorul pe care îl considerăm când ne uităm la acceptare este numărul de terminale la mia de locuitori din țara respectivă, iar în România am avea, la finalul lui 2022, 20 de terminale la 1.000 locuitori, iar media europeană este de 33 de terminale/1000 de locuitori.

Am făcut progrese importante pentru că ultima dată când am calculat media aceasta, la jumătatea anului 2022, eram la 18 terminale la 1.000 de locuitori. Iar diferența credem că a fost făcută de soluții precum Tap to Phone care ajută să eliminăm decalajele.

Care sunt soluțiile pentru IMM-uri?

Am lansat în 2021 platforma „Marile afaceri mici”, care este o platformă care evoluează în permanență. Se pot găsi tât resurse educaționale, pentru că afacerile mici au diverse nevoi, cum să accepte carduri, cum să facă plăți digitale, cum să-și digitalizeze operațiunile, iar informațiile sunt prezentate acolo cu soluții și exemple.

Și, în același timp, ne-am gândit și la o parte de oferte care să fie dedicate. De curând am lansat un parteneriat cu Softlead, primul supermarket digital din România, ce oferă deținătorilor de carduri business consultanță, prin intermediul acestui parteneriat, pentru a vedea exact care sunt aplicațiile de care are nevoie firma respectivă și cum să acceseze aplicațiile respective la costuri optime.

Cardurile de business reprezintă o mare parte din portofoliul nostru și încercăm să găsim cât mai multe modalități de utilizare, mai ales că valoarea utilizată cu ajutorul acestor carduri crește.

Știu că ați realizat și un studiu legat de digitalizarea IMM-urilor. Care au fost rezultatele?

Studiul l-am făcut vara trecută, împreună cu Consiliul Național al IMM-urilor, și am constatat că foarte multe întreprinderi au fost nevoite, ca să supraviețuiască și ca să își poată dezvolta afacerea, să se mute, într-o perioadă foarte scurtă, către zona digitală.

Rapiditatea, siguranța și accesul la bani sunt printre motivele invocate de IMM-uri, care acceptă deja carduri, acestea sunt motivele pentru care acceptă plata cu cardul. Două treimi dintre respondenți au menționat aceste beneficii, beneficiile plăților digitale sunt înțelese atât la nivelul consumatorilor, cât și la nivelul IMM-urilor.

Un alt fapt observat este că tot ceea ce înseamnă percepția consumatorilor este foarte similară cu percepția IMM-urilor în ceea ce privește plățile digitale, pentru că, în general, se cam suprapun. Adică deținătorul de IMM este și consumator, încearcă să-și translateze în lumea businessului, să-și translateze comportamentul din zona privată.

Aproape jumătate din firmele care nu acceptă plata cu cardul au spus că intenționează să implementeze acest lucru în viitor. Evident că acum, prin legea cashback, probabil se va accelera acest proces, dar interesant este faptul că cealaltă jumătate care nu acceptă cardul, din cei care nu acceptă cardul, au spus că nu prea ar vrea să accepte și am încercat să înțelegem cauza. Antreprenorii consideră că sunt dificil din punct de vedere tehnic, le depășește capabilitățile, percepție pe care noi ca industrie trebuie să o schimbăm, pentru că până la urmă nu e neapărat educație, ci să schimbăm lucrurile care sunt înțelese greșit, pentru că pentru cei care nu merg în zona digitală se pune problema dacă supraviețuiesc sau nu.

O treime din IMM-urile participante au declarat că își vând deja produsele fizic și online, ceea ce este un mare progres pe care l-am obținut după criza sanitară. Totuși, în majoritatea cazurilor, cam trei pătrimi declară că online-ul nu are mai mult de 20 % din cifra de afaceri, ceea ce este o oportunitate de creștere. 75 % dintre deținătorii de IMM au declarat că au cel puțin un card de business și peste jumătate au spus că utilizează cardurile la plată de 3-4 ori pe lună și doar 2% folosesc cardul pentru retragerea de numerar. 7 din 10 IMM-uri au declarat că folosesc plățile în numerar doar atunci când plățile digitale nu sunt disponibile.

Ne aflăm în zona în care consumatorul, deținătorul de card, împinge, cere plata cu cardul și se întâlnește cererea cu oferta undeva la mijloc, ceea e foarte bine. Credem că piața are premise foarte bune de dezvoltare atât din punct de vedere al cardurilor, avem pe piață peste 20 de milioane de carduri, cât și pe partea de adopție și inovație.

VEZI ȘI: Softlead și Visa echipează „Marile Afaceri Mici" cu instrumente digitale

Cum vedeți transformarea digitală?

Noi vedem transformarea digitală ca un cumul de diverse lucruri și din diverse domenii. Dacă discutăm despre transformarea digitală a plăților, este strict legată de gradul de dezvoltare al infrastructurii, de existența cardurilor pe piață sau a modalităților de plată, dar și de gradul de educație financiară al populației.

Am citit de curând un studiu care arăta că gradul de educație financiară este în jur de 8 % la români, în timp ce media la nivel european este la 40%, aici cred că trebuie să lucrăm în continuare pentru a menține acest ritm ridicat de creștere.

Din analiza datelor de piață, am observat faptul că rata de creștere a comerțului online, unul din indicatorii la care noi ne uităm atunci când vorbim de digitalizare, nu a scăzut odată cu ridicarea restricțiilor. Se menține la nivel de țară și este în jur de 40 % din totalul sumelor cheltuite la comercianți, a crescut în structură și, în același timp, rata de creștere s-a menținut la același nivel ca în 2019, 2020 și 2021. Din ce cauză? Vorbeam mai înainte, există un segment de clienți care au încercat plățile respective, le-a plăcut, continuă să le utilizeze.

Misiunea noastră, ca industrie pentru creșterea gradului de digitalizare, este să aducem cât mai mulți oameni în segmentul respectiv, fie că fac plăți electronice, fie că fac plăți online, fie că fac plăți cu cardul, fie că fac plăți cu mobilul.

Acesta este punctul esențial pentru gradul de dezvoltare curent și să căutăm să inovăm ca industrie în mod continuu, să fim creativi, nu numai în utilizarea serviciilor existente și capabilităților existente în use case-uri noi, dar și să fim actualizați cu tot ceea ce se întâmplă nou în lumea plăților.

Care sunt provocările cu care vă confruntați?

Suntem într-o zonă în care ar trebui să nu ne încetinim eforturile și să continuăm pe același drum pentru că trebuie să păstrăm gradul de inovare, tot ceea ce apare nou în lume trebuie să aducem în România pentru că sunt consumatori care merg în direcția respectivă. În același timp, spre exemplu, de curând o parte din ajutoarele sociale au început să fie date pe carduri și trebuie să creăm premisele astfel încât acei utilizatori să învețe cum să folosească cardul mai bine ca să le fie de folos, să obțină cele mai bune oferte.

Este un proces continuu la doi poli, pe de o parte vorbești cu cei avansați, pe de altă parte vorbești cu categoriile care nu au avut acces până acum la genul acesta de servicii.

Provocările noastre pentru perioada următoare rămân extinderea rețelei de acceptare dincolo de zona urbană mare, educația consumatorilor, extinderea modalităților de plată. Vrem să introducem plățile electronice acolo sau să le popularizăm acolo unde, în momentul de față, ele nu sunt la nivelul la care sunt celelalte țări din Europa.

Este o provocare mare, însă am făcut pași, pentru că primul card a fost emis în România în 1995, acum aproape 30 de ani și am ajuns astăzi ca peste 40 % din valoarea totală a tranzacțiilor să fie făcută cu cardul. Valoarea tranzacționată pe carduri în consumul privat al a ajuns la 24 % la 2021 conform estimărilor noastre, dacă se păstrează niște rate de creștere, ajungem la sfârșitul lui 2022 la 27 %, deci tot cea din ceea ce este cheltuit de români pe card reprezintă 27 % din totalul cheltuielilor.

Partea cea mai bună este că am construit infrastructură, avem cardurile și unde să le utilizăm. Acceptarea a fost o provocare pentru noi dintotdeauna, dar și o oportunitate. Sunt multe oportunități, chiar dacă ajungem la o saturație, apar diverse nișe, cum este cea legată de sistemele de plată la încărcarea mașinilor electrice, care încă nu este dezvoltată.

Ce vor afacerile mici?

Cum vedeți perspectivele economice în perioada următoare?

Economia influențează consumatorul, noi lucrăm cu consumatorii, probabil că la un moment dat tot ceea ce înseamnă turbulențe în această direcție se vor răsfrânge și în zona de plăți. Pe de altă parte, există anumite plăți pe care trebuie să le faci oricum, plata facturilor sau a cumpărăturilor zilnice.

Sunt lucruri pe care nu le poți influența, iar modalitatea în care merge economia este influențată de cu totul și cu totul alți factori. Ceea ce putem să facem noi este să ajutăm economia, să ajutăm autoritățile să colecteze mai mulți bani la buget, să elimine economia ascunsă prin utilizarea plăților digitale. Adică să creăm acest ecosistem care poate să contracareze efectele negative care pot exista la nivel economic.

Cum s-a schimbat peisajul financiar situația aceasta prin apariția fintech-urilor?

Vedem apariția fintech-urilor benefică pentru industrie, pentru că astfel putem să progresăm. În același timp, ele au dat un imbold jucătorilor tradiționali astfel încât să-și îmbunătățească procesele. Înainte de pandemie, foarte puține bănci aveau online onbording, acum este ca o zonă de igienă, nu ai, te concentrezi ca să ai, deoarece asta cere piața și nu-ți poți permite să rămâi în urmă.

Inovațiile introduse în zona plăților de fintech-uri au fost un motor pentru a relansa industria și a crește așteptările consumatorilor, iar odată ce acestea au crescut, și jucătorii tradiționali au început să se adapteze astfel încât să nu-și piardă clienții.

Vă uitați și la criptomonede, care este strategia pe această direcție?

Este un teritoriu nou, am observat că există interes din punct de vedere al consumatorilor. Vrem să fim acolo unde e nevoie de noi din punct de vedere al plăților și în momentul de față colaborăm cu peste 50 de mari platforme din lume care facilitează conversia și utilizarea monedelor digitale. Au apărut deja cardurile care facilitează această conversie, iar un comerciant care acceptă cripto nu trebuie să-și schimbe modalitățile de acceptare de plăți pentru că schimbul se face automat. Plata cu criptomonede crește, sunt peste 70 de milioane de comercianți la nivel global.

O altă tendință importantă este reinventarea unora din programele de loialitate care recompensează, pentru diversele modalități de utilizare a cardului la comercianți, prin fracțiuni de cripto. Este o evoluție în ceea ce privește aceste programe, care sunt foarte importante pentru consumatori și o evoluție pentru un anumit segment.

Anul acesta împliniți 20 de ani de activitate, de când sunteți la Visa?

Înainte să vin la Visa, am lucrat pe partea de carduri în diverse bănci, așa că am fost prezentă în momentul în care s-a lansat primul card din Romania. Pot să spun că suntem contemporani deși nu avem aceeași vârstă (Râde), dar am evoluat împreună. 

Lucrurile s-au schimbat foarte mult, ceea ce făceam acum 20 de ani, când am venit la 1 ianuarie 2003 la Visa, este complet diferit de ceea ce facem astăzi. La momentul respectiv, nu vorbeam de carduri cu cip, încă mai vorbeam de carduri cu imprinter, nu aveam rețea de acceptare, aveam foarte puține bancomate, începeau să apară cardurile de salarii. Nu cred că erau un milion de carduri la momentul respectiv. Cardurile aveau costuri exorbitante de administrare și la tranzacții, pentru că investițiile erau foarte mari ca să lansezi programe de carduri la nivel de piață. Și erau puține carduri, puțini comercianți care acceptau.

Ulterior, a apărut cardul de credit, cardul cu cip, s-au extins terminalele, apoi, în ultimii ani, am intrat în efervescența utilizării plăților digitale.

Ceea ce se întâmpla atunci e istorie, în momentul de față ne uităm complet diferit și privim businessul complet diferit și facem cu totul și cu totul altceva. Lucrurile au evoluat foarte, foarte mult, nu numai din punct de vedere tehnologic, dar și punctul de vedere al modului în care privim consumatorii.

Care sunt perspectivele pentru 2023?

Așteptăm foarte mult de la legea care ne va extinde numărul de locuri de acceptare în România, este una din dorințele industriei. Rămâne de văzut cum va fi aplicată această lege, dar suntem optimiști că putem să îmbunătățim și putem să sugerăm, pentru că există cooperare la nivel de guvernamental. Și sperăm să avem același sprijin din partea autorităților pe care l-am avut cel puțin în ultimii trei ani.

Odată cu extinderea locațiilor de acceptare, suntem convinși că putem să aducem cât mai mulți oameni care utilizează carduri la bancomate, un segment care se reduce din ce în ce mai, către zona utilizării la comercianți.

Digitalizarea este extrem de importantă și când vorbim de digitalizare ne uităm nu numai la IMM-uri și ajutorul pe care îl putem acorda pentru creșterea gradului de digitalizare, dar și din punct de vedere al consumatorului, cum, unde și când să utilizeze instrumentele de plată digitale pe care le are la dispoziție. Vrem să explorăm foarte mult tot ceea ce înseamnă plățile instant, este o mare nevoie pe piață, prin diverse modalități.

Transcriptul pentru acest articol a fost realizat cu ajutorul soluției software Vatis Tech care asigură cea mai bună acuratețe în limba română (95%).