Cum percep oamenii riscurile zilnice?

Două treimi din populație conștientizează în mică măsură sau chiar deloc riscurile ce privesc sănătatea, locul de muncă, locuința, răspunderea personală și riscurile la nivel cibernetic. Când vine de riscurile de orice fel, parte din viața noastră, nu realizează că avem nevoie de măsuri care să ne protejeze.

Acesta a fost și motivul pentru care Gallup International a analizat nivelul de cunoștințe privind riscurile în nouă țări din Europa Centrală și de Est (CEE). Studiul, realizat la cererea Vienna Insurance Group (VIG), a scos la iveală o cultură a riscului deficitară, precum și percepții greșite larg răspândite privind protecția financiară oferită de stat și instituțiile sociale.

Ce aflăm din studiu:

• Șapte din zece respondenți nu cred că riscurile se pot materializa, deşi consideră că posibilele pierderi/pagube ar fi ridicate.
• Circa două treimi sunt de părere că autoritățile publice vor interveni în cazul în care riscurile legate de sănătate sau de profesie s-ar materializa, iar 60% cred că ar interveni în cazul în care locuințele le-ar fi avariate sau distruse.

Cultura riscului

Cercetarea a urmărit care este percepția respondenților cu privire la cele mai frecvente riscuri în viața de zi cu zi, probabilitatea ca acestea să se materializeze, impactul potențial și măsurile luate pentru a răspunde acestor riscuri.

În cadrul studiului realizat în lunile iunie și iulie 2023 au fost intervievate în total 9.000 de persoane cu vârsta de minimum 18 ani din câteva dintre piețele de bază ale Vienna Insurance Group: Bulgaria, Croația, Austria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Republica Cehă și Ungaria. Pentru a exista certitudinea că toate grupurile relevante ale populației sunt incluse în eșantionul reprezentativ, sondajul a fost realizat pe baza unei „abordări mixte”, combinând interviurile online cu interviurile telefonice.

Studiul s-a axat pe următoarele arii de interes: riscul de îmbolnăvire gravă, riscul de incapacitate de muncă, riscuri asociate locuinței, riscuri de răspundere pentru accident sau vătămare din vina proprie și fraudă pe internet.

Respondenții au fost, de asemenea, întrebați despre probabilitatea ca riscurile să se materializeze, despre costurile potențiale implicate și măsurile ce pot fi luate luate pentru a gestiona proactiv aceste riscuri sau pentru a limita pierderile sau daunele rezultate.

Acest studiu stă la baza activităților pe care VIG le are în vedere pentru a crește nivelul de cunoștințe privind riscurile în regiunea ECE, contribuind totodată la sustenabilitatea socială.

„Oamenii se protejează de riscuri doar dacă sunt conștienți de chestiuni precum prevenirea și asigurarea riscurilor. Ca parte a programului nostru de sustenabilitate VIG 25, am definit creșterea gradului de conștientizare a riscului drept un element cheie al obiectivelor noastre de sustenabilitate socială. În colaborare cu companiile membre, ne-am propus să contribuim la ridicarea nivelului de cunoștințe privind riscurile în anii ce urmează”, a explicat Hartwig Löger, CEO al Vienna Insurance Group.

Ce ne arată rezultatele?

Studiul a relevat că prevenţia este cea mai populară măsură de protecție împotriva riscurilor potențiale, cei chestionaţi pornind de la premisa: „Dacă am grijă, mie nu mi se va întâmpla”.

O treime dintre respondenţi au declarat că dețin o asigurare ce acoperă riscurile asociate sănătății, incapacității de muncă și răspunderii personale. În medie, 45% din populație deține o asigurare ce acoperă riscurile asociate locuinței. Între 20% și 30% dintre respondenți au alocat fonduri pentru a gestiona aceste riscuri și sunt siguri că fondurile sunt suficiente.

Unul din cinci respondenți nu a luat deloc măsuri, în principal din cauza costurilor implicate, a unei abordări fataliste și a faptului că evită contextele în care pot apărea acele riscuri.

Să ne salveze statul

Se pare că în toate țările din Europa Centrală și de Est există aceeași concepție a statului salvator. Și acest studiu arată că o mare parte dintre respondenți consideră că pierderile și daunele vor fi acoperite cel puțin parțial de stat sau de către societate.

Două treimi dintre cei chestionați, de exemplu, cred că autoritățile publice vor interveni în cazul materializării riscurilor ce vizează sănătatea și incapacitatea de muncă, 60% fiind de părere că același lucru se va întâmpla în cazul distrugerii sau avarierii locuinţei.

Aproximativ 40% cred că acest lucru este valabil și în cazul pierderilor generate de fraudele pe internet, iar aproape jumătate cred că răspunderea personală este acoperită și de stat.

Așteptarea ca statul sau societatea să suporte costurile creşte pe măsură ce pierderea sau paguba probabilă este mai mare. Aproximativ 90% dintre respondenți ar dori ca pierderile generate de riscurile ce vizează sănătatea și incapacitatea de muncă să fie acoperite de societate integral, iar 80% ar dori același lucru în cazul riscurilor asociate locuinței.

Semnificativ peste jumătate dintre respondenți consideră că este nevoie de aceeași abordare în cazul costurilor generate de frauda pe internet și de răspunderea personală.

„Conștientizarea riscurilor este în general considerată a fi capacitatea de a lua decizii informate și bine gândite în legătură cu riscurile. Rezultatele studiului au arătat că există o nevoie semnificativă de creștere a nivelului de cunoștințe privind riscurile în toate țările care au participat la studiu. Majoritatea persoanelor intervievate încă nu au abordat cu seriozitate principalele riscuri întâlnite în viața de zi cu zi, în ciuda faptului că sunt de părere că pierderile financiare potențiale sunt considerabile”, a menționat Michael Nitsche, vicepreședinte executiv al Gallup International, rezumând concluziile studiului.

Nevoia de educație

Și acest studiu arată cât de multă nevoie de educație este și în acest domeniu, pentru că nu putem merge pe principiul „mie nu mi se întâmplă.” Este nevoie de o mai mare implicare a companiilor din domeniu în a le explica oamenilor beneficiile asigurărilor, dar și din partea autorităților, care trebuie să insiste asupra prevenirii riscurilor asociate și a măsurilor care pot fi adoptate.

Cercetarea a arătat că o parte semnificativă a celor chestionați sunt, cel mai probabil, conștienți de lacunele în cunoștințele lor când vine vorba de riscuri.

Astfel, peste jumătate ar dori mai multe informații și sfaturi din partea organismelor profesionale. Aproximativ același număr de respondenți ar fi dispuși să contribuie financiar pentru a se proteja împotriva pierderilor sau daunelor.

„Considerăm că este responsabilitatea noastră să răspundem acestei nevoi de informare și consiliere, indiferent dacă există sau nu potențialul de a vinde ceva, să oferim explicații și, astfel, să creștem gradul de conștientizare privind riscul în rândul populației”, a spus Hartwig Löger.

Patru tipologii de risc

Studiul a folosit caracteristici socio-demografice și psihologice pentru a identifica patru tipologii diferite de comportament în fața riscului: precauții, nehotărâții, raționalii și alarmiştii.

• Cu un procent de 33%, precauții dețin cea mai mare pondere în rândul populației. Aceste persoane cred că au mereu totul sub control, îşi suprimă emoțiile puternice și evită în mod constant situațiile stresante. În mare, dețin cunoștințe financiare, dar din cauza profilului psihologic le este greu sau imposibil să le aplice.
• Nehotărâții reprezintă 28% dintre respondenți. Aceștia reacționează compulsiv atunci când trăiesc emoții puternice şi încearcă să controleze riscurile. Prin urmare, nehotărâții au un nivel foarte ridicat de conștientizare a riscurilor, dar le lipsește capacitatea de a gestiona financiar riscul. Așadar, strategiile lor de gestionare a riscurilor sunt eficiente doar parțial.
• Raționalii reprezintă 27% din total: sunt calmi și încrezători că pot rezolva singuri problemele şi caută în mod activ soluții pentru acestea. Deși au un nivel scăzut de conștientizare a riscurilor și există o probabilitate mai mare să și le asume, strategiile lor de gestionare a riscurilor sunt deosebit de eficiente, printre altele și pentru că au cunoștințe solide în domeniul financiar.
• Cu un procent de 12%, alarmiştii, cei care se îngrijorează uşor, dețin cea mai mică pondere din total. Ei tind să reacționeze exagerat, răspunzând adesea impulsiv; deși au nivel de conștientizare a riscurilor peste medie, strategiile lor de gestionare a riscurilor nu sunt foarte eficiente.

Aceste diferențe între tipologiile de raportare la risc trebuie luate în calcul în orice activitate ce are în vedere îmbunătățirea conștientizării riscurilor.

Ca o concluzie, șapte din zece respondenți nu sunt în măsură să facă faţă în mod eficient riscurilor din cauza lipsei cunoștințelor necesare și a barierelor psihologice.

Educația financiară, vitală

Pot fi trasate paralele între concluziile legate de lipsa de conștientizare a riscurilor și subiectul de mare actualitate al lipsei cunoștințelor financiare: studiul arată că 80% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani și 70% dintre cei cu vârsta peste 30 de ani au un nivel redus sau mediu de cunoștințe financiare.

Astfel, studiul denotă că este nevoie de educație și informare în acest domeniu.

„Credem că sistemul de învățământ are de jucat un rol important în ambele domenii. Școlile nu transmit cunoștințe financiare și nu predau cunoștințe privind riscurile. Instituțiile de învățământ și partenerii din serviciile financiare trebuie să-și unească competențele în aceste zone de expertiză și să ia împreună măsuri”, a mai spus Hartwig Löger.

Foto: Dreamstime