Cum amenință stabilitatea financiară creşterea lentă a economiei zonei euro

Creşterea lentă a economiei zonei euro ameninţă să amplifice riscurile la adresa stabilităţii financiare cauzate de ratele mai ridicate ale dobânzilor, avertizează Banca Centrală Europeană, scrie Bloomberg.

În condiţiile în care impactul înăspririi politicii monetare de către BCE continuă să producă efecte, veniturile gospodăriilor şi ale companiilor, precum şi finanţele publice ar putea resimţi efecte suplimentare, dacă economia continuă să aibă o evoluţie dezamăgitoare, se arată într-un raport al BCE.

Perspectivele economice ale zonei euro s-au înrăutăţit şi o recesiune este posibilă, după ce PIB-ul s-a contractat cu 0,1% în trimestrul trei din 2023. Pentru anul viitor este previzionată doar o uşoară redresare a activităţii economice, în timp ce riscurile la adresa perspectivelor, cum ar fi impactul majorării dobânzilor şi tensiunile geopolitice au dominat probabil discuţiile la reuniunea Consiliului guvernatorilor BCE din octombrie.

„Perspectivele economice slabe iar alături de consecinţele inflaţiei ridicate afectează capacitatea oamenilor, firmelor şi guvernelor de a-şi rambursa datoriile. Este critic să rămânem vigilenţi, în condiţiile în care economia se confruntă cu rate ridicate ale dobânzilor, sporirea incertitudinilor şi tensiuni geopolitice”, spune vicepreşedintele Băncii Centrale Europene, Luis de Guindos.

Totuşi, pieţele financiare se aşteaptă în prezent la o aterizare uşoară, în care se observă moderarea inflaţiei fără a fi afectată semnificativ creşterea. Dovezile istorice sugerează că un astfel de scenariu este „dificil, deşi nu imposibil, de realizat în practică”, în special ţinând cont de amplitudinea majorării dobânzilor într-o perioadă scurtă de timp, în timp ce surprizele negative la adresa perspectivelor de creştere riscă „o corecţie dezordonată”, se arată în raport.

La reuniunea de politică monetară din 26 octombrie, Banca Centrală Europeană a luat o pauză după cel mai lung ciclu de majorare a dobânzilor din istoria de 25 de ani a instituţiei, subliniind că cele mai recente date arată că inflaţia încetineşte uşor spre ţinta de 2%.

Astfel, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 4,50%, 4,75% şi, respectiv, 4%. Acesta este cel mai ridicat nivel al dobânzii de la lansarea monedei euro în 1999.

BCE avertizează că a crescut numărul firmelor care intră în insolvenţă iar tendinţa ar putea continua, pe fondul evoluţiilor economice slabe şi al creşterii costurilor de creditare.

Mediul economic devine mai dificil pentru bănci, care până acum au beneficiat de pe urma majorării dobânzilor. Acum creditorii majorează provizioanele pentru creditele neperformante, pentru că achitarea împrumuturilor devine din ce în ce mai dificilă.

Costurile de finanţare ale băncilor ar urma de asemenea să crească deoarece concurenţa pentru depozite accelerează. Pentru limitarea riscurilor, BCE cere autorităţilor să prezerve rezervele de capital (capital buffers) şi apreciază că nivelul actual de profitabilitate al băncilor ar putea permite chiar o majorare a rezervelor în unele ţări.

Guindos a subliniat că „situaţia pe pieţele obligaţiunilor suverane este bună şi nu se înregistrează volatilitate excesivă”.

Totuşi, BCE susţine că negocierile din cadrul UE privind noile reglementări fiscale „induc o nesiguranţă sporită”, iar ajungerea la un acord „este critică pentru ancorarea aşteptărilor privind sustenabilitatea datoriei şi o creştere sustenabilă, cuprinzătoare”.

„Cel mai sever scenariu pentru BCE ar fi să nu se ajungă la un acord”, în condiţiile în care pieţele au nevoie de clarificări privind „cadrul juridic şi normele care se aplică”, a mai spus Guindos.

Foto: Dreamstime