The Future of Gaming, un eveniment creat de #TheAlternativeSchool și Good Game Industry, dedicat executivilor din marketing și creativitate, desfășurat în 14 decembrie, și-a propus să analizeze fenomenul gamevertisingului, cu exemple relevante, locale și internaționale.

A fost și o invitație la dialog cu brand manageri și creativi de-a integra această disciplină în briefurile lor din 2024.

În România, valoarea industriei specializate în dezvoltarea jocurilor este de 332 milioane de euro. La nivel mondial, până în 2026, industria jocurilor va ajunge la peste 321 de miliarde de dolari, estimează PwC.

Firesc, brandurile bancare cu apetit pentru viitor nu stau nici ele departe de această industrie care este, la scara globală, mai mare decât cea de film și de entertainment, luate împreună.

Teodora Migdalovici, fondatoarea #TheAlternativeSchool și ambasadoarea festivalului Cannes Lions, alături de Lorena Schadi, co-fondatoare a Good Game Industry, au explicat de ce este relevant gamevertisingul pentru industria financiară.

„«Unde se duc consumatorii, când se duc?» poate fi marea temă a ultimilor ani. Într-un peisaj cu audiențe din ce în ce mai greu de accesat, gamevertisingul – adică integrarea fluidă a narativului brandurilor în jocuri – este noul „blue ocean” pentru marketeri. Lansarea categoriei Cannes Lions Entertainment for Gaming la Cannes Lions în acest an a fost un răspuns pentru masa critică de campanii performante a ultimilor ani, construite în jurul comunităților de gameri. Nișă acum o decadă, jocurile tind să devină un loc comun pentru marketerii inteligenți”, a spus Teodora Migdalovici.

Aceasta a continuat și a spus că jocurile oferă o scurtătură tip „El Dorado” către un psyche colectiv conectat la emoții pozitive, productivitate, concentrare, satisfacții, optimism, timp de calitate, sens și raporturi de substanță cu ceilalți.

Din acest motiv, gamingul poate deschide dialogul cu adolescenți și la tinerii aflați la vârsta primului card.

„Băncile din România nu au istorie în comunicarea cu cei din intervalul 18-25 și asta probabil pentru că gamingul și gamerii le sunt încă niște necunoscute. De aici cred că vine oportunitatea pentru bănci când vorbim de aceasta categorie de potențiali clienți, categorie care este încă neglijată de foarte multe industrii, doar pentru ca este incorect catalogată. Gamerii nu mai sunt de mult doar copii sau doar în internet cafe-uri. Sunt tineri, sociabili, smart, cu studii, cu venituri medii sau mari și foarte informați. Eu cred că sunt un grup de potențiali clienți foarte interesanți pentru bănci într-o lume în care tranzacțiile in-game, achizițiile de jocuri sau produse hardware sunt aproape zilnice și se fac cu cardul”, a afirmat Lorena Schadi.

De la joc la bancă

Good Game Industry arată care sunt profilurile comunităților de gameri din România, pe baza unui studiu pe un panel de 20.000 de subiecți în 2022, după cum se vede în figura de mai jos.

Astfel, 93,4% dintre aceștia sunt băieți și doar 6,6% fete. 42% au între 14 și 18 ani, 30% au între 18 și 24 de ani și 7 % au peste 24 de ani. Majoritatea locuiesc în urban.

Ceea ce este interesant este că veniturile a peste 15% depășesc 4000 de lei pentru cei care folosesc YouTube, iar pentru cei care sunt pe platforma Twitch, 23% au venituri de peste 4.000 de lei.

Good Game a avut campanii pentru BCR, ING și ARB (Asociația Băncilor din România). Lorena Schadi a explicat contextul în care au ajuns să lucreze cu BCR, de pildă. Astfel, Erste era sponsorul campionatului Mondial al League of Legends, a fost organizat un concurs de memes cu tematică din joc.

„Fiecare dintre influencerii români pe care îi reprezentăm în exclusivitate și-a îndrumat comunitatea să înscrie creațiile via Discord, Twitch și YouTube. Cei de la BCR au preluat cele mai inspirate soluții și le-au postat în social media, iar nivelul de engagement a fost incredibil – mii de like-uri, sute de comentarii. Rezultatele au surprins clientul care, evident, nu se aștepta la atâtea reacții pozitive. Acesta e doar un exemplu de cum putem introduce un brand non-endemic într-o comunitate de gameri, știind exact la ce rezonează aceasta și știind exact cum să transmitem mesajul cheie.”

Gamingul nu mai este de mult doar un spațiu al împătimiților. A devenit și acest loc unde brandurile pot să propună valoare consumatorilor.

Teodora Migdalovici spune că nu mai există categorii sau branduri „immune la gaming. România nu face excepție. Gamingul e un instrument, o media, și depinde cum îl folosești. Aici intervin cei de la Good Game Industry: ei cunosc în profunzime peisajul jocurilor, regulile scrise și nescrise, au competențe de marketing și acces în exclusivitate la peste 21 de influenceri cu comunități gigant. O trifecta bună să ghideze cu mână sigură orice bancă în perimetrul jocurilor.”

Iar băncile înțeleg tot mai mult că viitorii lor consumatori sunt acolo și pot construi strategii pe termen mediu sau lung care să ghideze printre meandrele gamingului și să reușească să intre în contact cu ei, prin intermediul acestui canal. Gamerii nu mai sunt doar copii sau tineri până în 16 ani, ba din contră, majoritatea este reprezentată de adulți și asta ar trebui să înțeleagă băncile.

„Aici intervine și Good Game Industry care își asumă acest rol de traducător al mesajelor băncilor către comunitățile de gameri. Suntem la curent cu toate trendurile în materie de jocuri, știm „limba” fiecărei comunități în parte și suntem capabili să transmitem mesajul fără sa fie ciudat, cringe, cum ar zice gamerii. Iar soluțiile pe care le avem la îndemână sunt de la prezența la evenimente, integrări in-game, content video dedicat sau deja folosite și în alte industrii, colaborările cu creatorii de conținut care au o influență majoră asupra comunităților din care fac parte”, a subliniat Lorena.

Evident, toate brandurile își doresc să atingă comunitățile jocurilor populare din momentul respectiv și aici amintim doar câteva care au fost „forjate” de branduri în ultimii ani: Minecraft, GTA sau Fortnite. Evident, există și FIFA, League of Legends sau Counter-Strike, jocuri asociate mai degrabă cu jucătorii și turneele de esports (dedicate profesioniștilor). Lorena mai spune că sunt încă oportunități în comunități neexploatate precum Valorant, Teamfight Tactics sau Call of Duty. 

Foto deschidere articol: Pexels