Studiu Vodafone: Obiectivul CE de a avea 100 de orașe inteligente până în 2030 riscă să nu fie atins

Un nou studiu Vodafone arată că vor fi necesare măsuri urgente referitoare la politicile care trebuie puse în aplicare pentru a garanta îndeplinirea misiunii Comisiei Europene de a avea o sută de orașe inteligente și neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2030. Între acestea se numără o finanțare adecvată, crearea de grupuri de lucru și asigurarea unei conectivități de înaltă calitate.

În cadrul studiului „Pregătiți pentru orașele viitorului: Cum poate accelera tehnologia schimbarea de durată”, derulat în zece țări europene, inclusiv România, comandat de Vodafone și realizat de Opinion Matters, au fost chestionați 550 de experți în tehnologie și inovație pentru orașe, pentru a identifica rata de adopție a soluțiilor pentru orașe inteligente, oportunitățile și blocajele.

Studiul indică un nivel crescut de sprijin pentru dezvoltarea orașelor inteligente în Europa, după ce 75% dintre românii chestionați au spus că țara lor și-a început deja parcursul de transformare digitală către orașe inteligente, 60% au considerat că soluțiile de tip smart city sunt apreciate de autoritățile locale din România, iar șapte din zece orașe europene analizate intenționează să investească în soluții inteligente în viitor, mai mult de jumătate (52%) plănuind să cheltuiască între 2-10 milioane de euro în următorii trei ani.

Chiar dacă cele zece țări se află în faze diferite de implementare a planurilor referitoare la orașele inteligente, experții au evidențiat o „fragmentare a responsabilităților”. Aceasta înseamnă că depășirea obstacolelor necesită adesea intervenții la diferite niveluri administrativ-teritoriale și depășirea provocării unei coordonări complexe multi-organizaționale între consiliile locale, guverne și organisme interguvernamentale, precum Uniunea Europeană.

Experții au considerat că principalele bariere în calea implementării orașelor inteligente includ lipsa de fonduri, legislația, infrastructura, problemele legate de confidențialitate și siguranță, complexitatea procedurilor de achiziție și lipsa strategiei și a competențelor digitale.

De asemenea, raportul identifică cinci stadii de adopție a orașelor inteligente, în România acestea încadrându-se în aceeași proporție (35%) în categoriile „New Explorer” și „Pathfinder”.

„New Explorer” se referă la orașele care încep să-și alinieze prioritățile politice la progresele digitale. Prin urmare, sunt dornice să își înceapă parcursul și să adopte soluții inteligente. „Pathfinder” se referă la orașele care au implementat deja câteva soluții tehnologice, dar nu au o strategie clară și sunt marcate de anumite dezechilibre între clustere. Dintre orașele românești luate în calcul pentru analiză, niciunul nu a fost considerat „Front-Runner”, categorie care include orașele mature tehnologic, dornice să investească în soluții inovatoare.

Mai mult decât atât, potrivit rezultatelor DESI, România se situează pe ultimul loc la indicatorii referitori la serviciile publice digitale și la competențele digitale. Acestea sunt cele două componente importante pentru a sprijini adoptarea și promovarea soluțiilor pentru orașe inteligente.

Raportul complet este disponibil aici.

Foto: Dreamstime