Crearea de valoare pe termen lung reprezintă prioritatea critică pentru 87% dintre directorii financiari din România. În viitor, obiectivele liderilor din domeniu se vor orienta pe activități de creștere a valorii companiei (40%) și mai puțin spre protejarea acesteia (22%), menținându-se, totuși, un interes semnificativ pentru optimizarea valorii companiei (38%).

În prezent, directorii financiari din România au mai mult rolul de a proteja și optimiza valoarea companiei (38%) și mai puțin de a crește valoarea acesteia (24%), potrivit rezultatelor studiului EY România - CFO Imperative

Sondajul a fost realizat la sfârșitul anului 2021, după mai mult de un an de lucru în condiții pandemicie și oferă o vedere de ansamblu asupra provocărilor cu care s-au confruntat directorii financiari în această perioadă.

„În ciuda unei culturi foarte bine ancorate în conformitate în funcțiile financiare, directorii financiari români intervievați își exprimă dorința de a recupera decalajul față de colegii lor din țările occidentale în ceea ce privește crearea de valoare pentru organizația lor. Acest lucru este vizibil de la elaborarea strategiei și implementarea unor tehnologii precum Analytics și Intelligent Solutions, la o atenție sporită acordată unor măsurători orientate spre viitor și bazate pe date, împărtășite cu comunitățile de stakeholderi. De asemenea, aceștia au în vedere răspunsul la provocările legate de schimbările climatice prin implementarea europeană a CSRD (Corporate Social Responsibility Disclosure)”, a precizat Guillaume Macczak, Partener Asociat CFO & GBS Advisory Services în cadrul EY Romania.

Transformarea departamentelor financiare

Pandemia a impus o nouă normalitate și un nou mod de a face business, atrăgând după sine provocări, dar și oportunități pentru liderii financiari din România.

Pentru a gestiona aceste provocări, directorii financiari au adoptat diverse măsuri în ultimii doi ani, care au vizat cu preponderență optimizarea costurilor și implementarea unor inițiative de reducere a costurilor (41%), urmate de amânarea sau anularea unor proiecte (23%) si apelarea la măsuri de sprijin guvernamentale (21%).

Merită menționat faptul că doar 2% dintre organizațiile respondente au declarat că nu au luat în considerare nicio măsură specială pentru a atenua impactul COVID-19.

În 2022, respondenții studiului spun că principalul lor obiectiv rămâne optimizarea costurilor (42%), urmat de reluarea unora dintre proiectele de investiții amânate (13%) și utilizarea pe mai departe a măsurilor guvernamentale (19%). Cu toate acestea, 16% dintre respondenți nu au în vedere nicio măsură suplimentară specială raportată la COVID-19.

Contextul a condus la noi direcții în ceea ce privește dezvoltarea companiilor, 69% dintre respondenții studiului EY declarând că întreprinderile lor au identificat o serie de îmbunătățiri pentru activitatea financiară după COVID-19.

Această criză a fost și un catalizator fără precedent pentru liderii financiari din România, care și-au asumat digitalizarea funcției. Adoptarea digitalizării împreună cu economiile de costuri generate de munca de acasă au reprezentat un salt calitativ către viitorul funcției financiare, pentru majoritatea respondenților (55%).

În pofida angajării în inițiative de optimizare a costurilor, 84% dintre directorii financiari au declarat că nu vor reduce numărul de angajați din funcțiile financiare. În același timp, 80% dintre ei au menționat că nu vor crea nici posturi noi.

Cu toate acestea, există câteva poziții noi, post-pandemie, care vor crește în popularitate: Chief Digital Officer, Crisis Manager, Data Analytics Officer și Risk Manager.

62% dintre liderii financiari participanți la studiu consideră vitală construirea unei infrastructuri necesare pentru o lume digitalizată. Beneficiile investițiilor masive în tehnologiile IT vor avea un impact pozitiv asupra competitivității businessurilor pe termen lung.

Confruntați cu lucrul de la distanță, directorii financiari au reușit să mențină productivitatea echipelor lor. Astfel, pentru 38% dintre cei intervievați această modalitate de lucru a fost relativ lipsită de stres, alți 32% au menționat că au fost deosebit de afectați, iar 30% nu au avut un rezultat clar.

Viitorul funcției financiare

Cultura și comportamentele adânc înrădăcinate ale funcției financiare din România sunt, de asemenea, în schimbare. Sau cel puțin așa ar trebui să se întâmple, dacă liderii vor să acceseze întregul potențial de transformare a acestei funcții.

Dorința directorilor financiari este să devină adevărați parteneri de afaceri pentru organizațiile lor, iar cea mai bună modalitate de a realiza acest lucru este să înceapă să modeleze noi comportamente în cadrul funcțiilor pe care le coordonează.

„Această trecere de la profilul tradițional orientat spre rezultate la cel de creare a valorii viitoare necesită o evoluție a rolului directorului financiar și a echipelor sale, prin asumarea noii lor identități de creatori de valoare pe termen lung, prin adaptarea unor noi modalități de responsabilizare a resurselor umane în direcția recalificării și a programelor de transformare, pe lângă investițiile masive în digitalizare deja începute. Cu toate acestea, aș fi de acord cu cele două treimi (67%) dintre directorii financiari români chestionați care declară că <<În ciuda unei perioade extrem de dificile, nu a existat niciodată un moment mai interesant pentru a fi director financiar>>”, a mai spus Guillaume Macczak.

Majoritatea echipelor din departamentele financiare folosesc deja RPA (robotic process automation) pentru a crește eficiența operațională, dar această soluție inteligentă poate automatiza doar sarcini simple, repetabile, însă nu poate automatiza procese și fluxuri de lucru complexe, necesare pentru a îmbunătăți agilitatea și eficiența afacerii.

Adăugarea de tehnologii bazate pe inteligență artificială asigură trecerea către următorul nivel de automatizare, iar directorii financiari trebuie să identifice cele mai potrivite cazuri de utilizare a acestora.

Principalele domenii în care tehnologiile bazate pe automatizarea inteligentă sunt utilizate în funcțiile financiare din România sunt procesarea tranzacțiilor (43%), consolidarea și raportarea financiară (31%), stocarea și gestionarea datelor (29%).

CFO sau CVO?

Cei mai mulți directori financiari se ocupă preponderent de contabilitate, control, audit și reglementare, raportare corporativă și strategie fiscală (38%) şi sunt mai puțin implicați în planificarea și analiza financiară (FP&A), relațiile cu investitorii, fuziuni și achiziții, strategie și decizii de resurse umane (24%).

Pentru a reduce acest decalaj, este nevoie ca liderii financiari să includă un set mai larg de părți cointeresate (de exemplu angajați, clienți, comunități etc.) în procesul decizional, dincolo de acționari (83%).

Companiile care vizează evoluția pe termen lung trebuie să adopte schimbări pe termen lung. Un prim pas în acest sens ar fi ca noul rol al directorilor financiari să implice crearea de valoare pe termen lung (69%). Adică, să devină Chief Value Officer (CVO), nu doar CFO (Chief Financial Officer).

Cu toate acestea, 58% dintre liderii financiari din România respondenți spun că investitorii încă îi presează să aducă valoare pe termen scurt businessurilor.

Conceptul de creare de valoare pe termen lung trebuie să devină tangibil și să poată fi măsurat. Aceasta este o prioritate critică pentru 87% dintre liderii financiari din România, care intenționează să identifice indicatorii cheie de performanță pentru valoarea pe termen lung.

69% dintre aceștia (față de 80% la nivel global) sunt dispuși să ofere Consiliului de Administrație o raportare non-financiară mai detaliată și mai precisă, 67% iau în considerare în mod special măsurarea și raportarea impactului asupra societății și a schimbărilor climatice și doar 37% dintre directorii financiari plănuiesc raportarea performanțelor non-financiare legate de cultura organizațională, în condițiile în care acestea reprezintă 72% în cadrul acestui studiu EY la nivel global.

Identificarea și monitorizarea indicatorilor financiari și non-financiari îi va ajuta pe liderii funcțiilor financiare să explice modul în care investițiile în angajați, inovare, obiective sociale și guvernanță corporativă, creează valoare atât pentru companie, cât și pentru investitori și alte părți cointeresate.

În următorii trei ani, liderii financiari din România plănuiesc să devină mai mult un partener de afaceri al organizației lor, 78% dintre ei considerând că se vor implica semnificativ în dezvoltarea și executarea strategiilor de business, iar 69% se văd implicați în inovarea modelelor de afaceri și în identificarea de noi oportunități de generare de venituri, aceste procente fiind relativ aliniate cu tendințele de la nivel globale, respectiv 80% și 80%.

Pe lângă acest rol strategic, directorii financiari participanți la studiu spun că vor rămâne principalii responsabili de eficientizarea costurilor în organizație, 88% dintre aceștia declarând că vor avea rolul să consilieze liderii de business pe această temă, 81% să ofere suport decizional bazat pe date și 73% să fie implicați în stabilirea de obiective și măsurarea rezultatelor transformării afacerilor la nivelul întregii companii.

Spre deosebire de colegii lor de la nivel global, doar 54% (față de 74%) dintre directorii financiari din România văd un impact benefic în materie de costuri generat de adoptarea noilor tehnologii.

Pe termen lung, scopul directorilor financiari va fi acela de a adăuga valoare afacerii, punând accentul pe tendințe și scenarii, acționând ca un serviciu agil, oferind informații și analize aproape în timp real, la costuri semnificativ mai mici.

Pentru a realiza această schimbare, liderii financiari vor trebui să valorifice modernizarea modelului operațional și optimizarea structurilor organizaționale, adoptarea de noi tehnologii, implementarea managementului performanței întreprinderii și analizele predictive.

Metodologia studiului EY CFO Imperative 2022

Studiul EY România CFO Imperative oferă un benchmark al rolurilor din domeniul financiar din România din perspectiva liderului: transformarea digitală, viitorul acestui domeniu și prioritățile în ceea ce privește crearea de valoare pe termen lung și modul în care directorii financiari influențează strategia întreprinderilor și contribuie la reformularea viitorului acestora.

Studiul a fost realizat la sfârșitul anului 2021, după mai mult de un an de experiență de lucru în condițiile pandemiei COVID-19 și oferă o înțelegere mai aprofundată a experienței unice cu care s-au confruntat directorii financiari.

Aproximativ 100 de lideri din domeniul financiar au fost intervievați pentru a înțelege echilibrul provocator pe care trebuie să îl negocieze în fiecare zi – ajutând la stabilizarea companiei pe termen scurt, creând condițiile potrivite pentru creștere pe măsură ce ieșim din criză și construind rezistența de care compania va avea nevoie pentru a trece prin următoarele cicluri.

Respondenții au fost împărțiți în marile orașe mari din România (de exemplu, București, Cluj, Brașov etc.).

Au fost reprezentate zece industrii principale, majoritatea fiind din domeniul producției avansate și al produselor industriale, al produselor de consum, al automobilelor și al serviciilor financiare (de exemplu, bănci, AM, asigurări, PE).

Perspectivele din acest raport fac parte din seria EY CFO Imperative, care abordează probleme și acțiuni critice pentru a-i ajuta pe liderii din domeniul financiar să reformuleze viitorul organizațiilor lor.

Credit foto: Photo 108838991 / Cfo © Egor Kotenko | Dreamstime.com