Gyula Fatér, OTP Bank: Digitalizarea și personalizarea arată flexibilitatea băncilor

Și pentru OTP Bank România, 2022 a fost un an bun, chiar dacă profitul net a scăzut cu 40% față de anul anterior. Banca a continuat proiectele de transformare digitală și și-a consolidat piața în sistem, dezvoltând toate segmentele de business.

Gyula Fatér, CEO al OTP Bank România, a detaliat, într-un interviu pentru Future Banking, elementele care definesc peisajul bancar local, dar și tendințele și prognozele pentru anul în curs.

2022 a fost un an de excepție după cum s-a văzut din rezultatele financiare ale celorlalte bănci. Cum a fost pentru OTP Bank?

A fost cu siguranță un an cu multe obstacole, pe care OTP Bank l-a încheiat cu rezultate bune, atât din punct de vedere financiar, cât și al strategiei pentru piața locală. Principalii indicatori de business s-au îmbunătățit și am înregistrat creșteri de două cifre pe mai multe linii, începând de la venituri, operațiuni de creditare și economisire și până la nivelul profitului operațional. Dar, în același timp, cheltuielile operaționale au crescut cu 10%, pe fondul continuării proiectelor de dezvoltare ale băncii.

A trebuit să ne adaptăm schimbărilor contextului general și să oferim opțiuni solide pentru clienții noștri, instrumentele potrivite pentru a lupta ei înșiși împotriva contextului, iar până acum am reușit.

Un an excepțional s-ar putea spune, având în vedere că fiecare trimestru a avut propriul său curs și că, așa cum nu s-a mai întâmplat niciodată, piața a reacționat unitar pentru a încerca să diminueze efectele pandemiei, ale crizei energetice și ale impactului războiului. La fel ca și criza din deceniul precedent, aceasta a venit cu lecții diferite pentru sectorul financiar.

Pentru noi este și un an de consolidare a tuturor progreselor pe care le-am marcat în sectorul bancar, cu pași graduali către o dezvoltare organică a poziției din piață.

CITEȘTE ȘI: OTP Bank - Profit de 34,6 milioane de lei în 2022

A fost un an al contrastelor, cu dobânzi crescute, inflație ridicată și un mediu economic instabil. Totuși, creditarea nu a încetinit, pe nici un segment. Cum explicați acest lucru?

Este o realitate, lucrăm acum cu niveluri ale ratelor dobânzilor pe care nu le-am mai văzut de mai bine de un deceniu și acest lucru va continua pentru o perioadă de timp.

Companiile și clienții persoane fizice sunt mai informați și mai pregătiți acum, majoritatea înțelege că banca este aici pentru a-i finanța indiferent de dificultăți, atâta timp cât este vorba de un plan de afaceri solid și, cel mai important, înțeleg că o criză, o încetinire economică sau chiar o recesiune nu înseamnă sfârșitul oricărei dezvoltări și investiții.

De aceea, cea mai mare parte a creditelor noi emise anul trecut a mers către companii și de aceea programele de garanții de stat sunt un succes. Pentru că mediul local de business are acum mai multă experiență și știe cum să atragă fondurile de care are nevoie. Identificăm aceeași tendință din piață și în portofoliul nostru, unde companiile și IMM-urile generează cea mai mare parte a cererii de creditare.

În privința persoanelor fizice există o diferență, având în vedere că creditarea generală către clienții privați a încetinit, chiar dacă nu așa de mult cum ne așteptam când inflația și ratele dobânzilor de referință au început să urce vertiginos în cursul anului trecut. Acest lucru s-a întâmplat deoarece puterea lor de cumpărare a început să scadă, creșterea veniturilor nu a ținut pasul cu inflația și cu creșterea prețurilor, iar contextul general al costului energiei a devenit o amenințare pe termen lung, motivând o mare parte a populației să își analizeze mai bine finanțele generale și perspectivele de a putea rambursa un împrumut.

Care este situația pe partea de depozite?

Orientarea generală a companiilor și a persoanelor fizice pentru realizarea de rezerve și noi depozite a devenit evidentă în vara anului trecut, când toată lumea, îngrijorată de ritmul rapid de creștere a inflației și a prețurilor generale, a început să caute o plasă de siguranță. Această tendință a fost susținută de un nivel bun al ratelor dobânzilor la depozite și de ofertele din întreaga piață.

Am văzut această efervescență și în portofoliul nostru, iar pe segmentul de retail am reușit să atragem un mare interes cu noile produse de banking online. Chiar dacă ritmul a fost mai lent, aceeași tendință a fost valabilă și pentru segmentul corporativ, deoarece companiile au început să pună deoparte rezerve și provizioane pentru viitoare planuri. Per total, stocul de depozite noi al OTP Bank a crescut cu peste două cifre.

Transformarea digitală a devenit pentru toate băncile un obiectiv major. Cum vă adaptați acestor schimbări și cum implementați acest obiectiv?

În cadrul strategiei locale urmărim o abordare echilibrată a dezvoltării amprentei băncii, luând în considerare rețeaua fizică și dezvoltarea digitală.

Este adevărat că, în ultimii ani, un volum mai mare de resurse a fost direcționat către digitalizare, iar asta s-a întâmplat pentru că întreaga infrastructură și cadrul digital au trebuit construite.

În cazul nostru, această transformare digitală s-a suprapus peste propria transformare organizațională din ultimii trei ani, ceea ce a însemnat că am putut să ne reconstruim și să ne configurăm procesele de afaceri, structura echipelor și fluxurile operaționale în funcție de modul în care se transformă sectorul bancar și în care clientul utilizează produsele și serviciile bancare.

Astfel că am acumulat peste 40 de proiecte de transformare digitală și am înființat noua Divizie Digitală a băncii, care conduce această schimbare și aduce produsele noastre bancare mai aproape de client, fie că este vorba de dezvoltarea de noi chatbots, de procese de înscriere digitală, de actualizări ale aplicațiilor bancare sau de orice altă soluție digitală.

Pentru următoarele dezvoltări am stabilit mai multe parteneriate la nivel de grup și la nivel local cu companii de tehnologie pentru a îmbunătăți și extinde ecosistemul nostru digital și pentru a ne concentra mai mult pe nevoile clienților și experiența lor bancară.

Care e strategia pentru finanțarea companiilor?

OTP Bank este activ implicată în colaborări cu antreprenorii locali, în finanțarea proiectelor locale, și am intensificat activitatea în acest sens în ultimii ani. Se reflectă și în portofoliul nostru, deoarece companiile și IMM-urile reprezintă o mare parte din creșterea volumului de credite performante în 2022.

Agricultura este unul dintre cele mai promițătoare sectoare locale, cu un progres și un volum de investiții impresionant în ultimul deceniu, motiv pentru care este una dintre principalele piețe pe care ne-am concentrat prin finanțarea agriculturii și a facilităților de producție sustenabile, atât prin produse proprii, cât și prin programe garantate de stat.

Mai mult, suntem unul dintre principalii parteneri bancari implicați în derularea de credite garantate de stat, prin programe precum IMM Invest Plus. Având în vedere că decizia de a demara un nou proiect de investiții sau de a contracta o linie de capital de lucru este luată în urma unei analize mult mai atente acum, observăm un mare interes pentru acest tip de finanțare, așa că vom continua să construim parteneriate solide în agribusiness, dar și în real-estate, industrie și comerțul local și să sprijinim noi proiecte antreprenoriale.

Cum vedeți peisajul bancar local?

Băncile locale sunt pregătite și foarte bine poziționate în acest mediu macroeconomic și se pregătesc pentru a sprijini viitoarea creștere economică. În ultimii ani sistemul a beneficiat de un aflux important de investiții, remodelând amprenta și construind un nou mediu digital pentru sectorul bancar.

Partea operațională este asigurată și va aduce mai multe dezvoltări și îmbunătățiri pe termen mediu. Aceste îmbunătățiri, noile instrumente digitale și serviciile bancare personalizate vor demonstra adevărata flexibilitate a băncilor locale, pe măsură ce acestea se adaptează la noile nevoi și solicitări ale clienților.

Așa cum am făcut-o în timpul pandemiei sau în cursul anului trecut, adică sprijinind persoanele fizice și companiile prin amânări de plată a ratelor, atenuând riscurile macroeconomice sau oferind produse bancare optimizate, în timp ce ratele dobânzilor au continuat să crească vertiginos. Vom continua să o facem într-o manieră nouă, pe măsură ce mediul economic se îmbunătățește.

În ceea ce privește capacitatea financiară, există o lichiditate bună pe piață, băncile au continuat să se capitalizeze și să își consolideze activele locale, astfel încât nu ar trebui să existe probleme pe această parte

Cum vedeți apariția fintech-urilor? Colaborați cu ele?

În urmă cu câțiva ani, când fintech-urile au început să atragă atenția prin introducerea unor soluții software revoluționare pentru operațiunile financiare, unii le-au considerat o amenințare, alții o pacoste. Până la urmă, acum fintech-urile sunt o parte integrantă a sistemului, o sursă importantă de inovare și au devenit parteneri pentru bănci în schimbarea și modelarea viitorului sistemului bancar. Destul de uimitor și într-un ritm rapid.

La OTP Bank am primit cu deschidere acest aport inovator și am dezvoltat mai multe parteneriate la nivel de grup, care se ocupă de o gamă largă de proiecte, începând de la accelerarea programelor de afaceri, până la construirea celui mai mare supercomputer AI din Europa. Așadar, avem o preocupare pentru colaborarea cu fintech-urile, după ce am adoptat noi înșine o abordare similară a inovării. În România am implementat deja mai multe proiecte dezvoltate în parteneriat cu fintech-uri locale, care ne ajută să îmbunătățim interacțiunea cu clienții și operațiunile băncii.

Cum percepe consumatorul schimbările prin care trece sistemul bancar?

Dacă ne uităm la indicatori cu siguranță ar trebui să spunem că clientul primește în mod pozitiv toată această schimbare și îmbunătățire. În cazul nostru, este destul de clar că adoptarea digitală funcționează foarte bine, deoarece anul trecut numărul de utilizatori mobile banking a crescut cu 35%. Este un salt uriaș, și cu atât mai interesant dacă ținem cont de faptul că valoarea totală a volumelor de tranzacții înregistrate pe canalele digitale în 2022 a crescut cu 45%. Așadar, OTP Bank este pe drumul cel bun.

În același timp, nu este neapărat o tendință unitară, deoarece deși majoritatea știe că bankingul digital este mult mai comod, oferă o securitate sporită și, în general, mai multe opțiuni și disponibilitate, există și o percepție negativă în acest sens.

Reducerea nivelului de interacțiune cu casierul băncii ar putea avea ca rezultat o reducere a nivelului de încredere, în timp ce pentru alți clienți realizarea unei operațiuni bancare de pe telefon ar putea fi dificilă sau prea complexă, de aceea OTP Bank sprijină această emancipare digitală cu eforturi mai mari pentru educația financiară și prin păstrarea unei abordări echilibrate asupra rețelei de sucursale.

Într-un interviu din 2021, spuneați că vreți să dublați cota de piață a băncii până în 2024. Cum stați la acest obiectiv, având în vedere și fuziunea dintre Eximbank și Banca Românească? Care sunt provocările pe care le aveți?

Urmărim în continuare obiectivul de cotă de piață și suntem aproape să îl atingem pe cale organică, cu investiții și dezvoltări constante în ultimii trei - patru ani. O preluare ar fi fost de ajutor și ne-ar fi adus mai aproape de obiectiv mai repede, așa că ne continuăm strategia de creștere locală echilibrată, care este aproape de finalizare.

Consolidăm progresele realizate până acum, pe zeci de proiecte de transformare, începând de la digitalizare până la cultura companiei și o gamă largă de produse și servicii bancare.

Direcția noastră de dezvoltare este, de asemenea, o provocare, deoarece având o abordare centrată pe client înseamnă că avem mereu în atenție modul în care nevoile bancare, confortul și utilizarea serviciilor se schimbă.

Ce vă propuneți pentru anul 2023? Care sunt planurile pe termen mediu?

Parcursul pentru anul următor și pe termen mediu rămâne în cadrul liniilor strategiei, fiind acum la câțiva pași distanță de ținta noastră de cotă de piață. Modalitatea prin care vom atinge acest obiectiv ține de consolidare, acordând o mare atenție modului în care va funcționa economia locală în acest an, riscurilor interne și externe, și valorificând din plin toată amprenta operațională pe care am construit-o până acum, completat cu un portofoliu de produse bancare în creștere.

Care sunt prognozele macro ale băncii legate de situația economică locală, regională și internațională pentru acest următorii doi ani?

În acest moment, putem observa că ratele dobânzilor încep să se reducă, fiind de fapt ajustate puțin câte puțin pentru a ține pasul cu evoluția consumului local, a ROBOR, a inflației și a activității economice, într-un echilibru dinamic menit să compenseze în cazul unui dezechilibru macroeconomic brusc și de scurtă durată sau să evite alte șocuri externe.

Primele cifre arată bine și mă refer aici la nivelul consumului privat de la începutul anului, care a crescut cu un neașteptat 6%, menținând economia în mișcare. Și, de asemenea, la estimările care spun că vom ajunge la o inflație de o singură cifră la un moment dat în al treilea sau al patrulea trimestru.

În piață există lichidități, încrederea consumatorilor revine, iar ratele dobânzilor scad foarte încet, dar ar trebui să fim conștienți că ratele actuale se află la acest nivel deoarece acoperă acum o gamă mai largă de costuri și riscuri și că nu vor scădea la nivelurile din 2019 în doar câteva luni.

Perspectivele pentru acest an sunt deocamdată încurajatoare, cu o prognoză de creștere economică redusă, dar pozitivă, și s-ar putea să fim una dintre țările europene care evită recesiunea. Acest lucru este realizabil dacă niciun șoc important nu va tulbura din nou activitățile generale.