România are șanse mari ca reprezentanții Comisiei Europene (CE) să aprobe planul Guvernului privind reducerea reducerii deficitului bugetar pe 7 ani, șansele ca acest lucru să se întâmple fiind de aproximativ 80%, a declarat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, în cadrul Future Banking Summit 2024. Acordul UE este extrem de important deoarece ar permite un spațiu de manevră mai mare Guvernului în privința cheltuielilor publice și a investitițiilor în următorii ani, fără a pune o presiune mare pe firme și persoanele fizice printr-o creștere semnificativă a taxelor.
”Probabilitatea să obținem un acord din partea CE pentru planul pe 7 ani este trecută de 80%. Am condus delegația care a negociat cu Comisia planul fiscal. Cei 7 ani sunt foarte importanți pentru România din perspectiva ajustării pe care ar trebui să o facem pentru deficit. Dacă vom avea această traiectorie fină, pe 7 ani, efortul de ajustare fiscală va putea să fie împărțit pe mai mulți piloni și ne va permite să avem spațiul fiscal necesar ca să putem implementa investițiile necesare în țară”, a explicat Boloș.
Citește și:
Acesta a subliniat că dacă România ar fi forțată să aibă un plan privind reducerea deficitului pe un orizont de doar 4 ani, riscurile ar fi foarte mari în privința traiectoriei economice a țării, existând chiar și posibilitatea intrării în recesiune.
Nici nu vreau să mă gândesc ce ar însemna pentru România doar 4 ani de ajustare. Nu vreau să mă gândesc la asta pentru că ar trebui să discutăm inclusiv de riscul de intrare în recesiune. Ar însemna că blocăm investițiile.
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor
România are nevoie de cei 7 ani prevăzuţi de cadrul fiscal pentru a reduce deficitul bugetar până la 3% din PIB, de la un nivel de 5% din PIB prognozat pentru acest an.
Problema deficitului s-a amplificat în anul electoral 2024, după ce Guvernul a aprobat două majorări de pensii, precum şi creșterea anumitor salarii în aparatul bugetar.
Citește și:
Crește TVA pentru acoperirea deficitului? Boloș: Nu aș vrea să deschid acest subiect
Tot mai mulți economiști și reprezentanți ai mediului de business se așteaptă la creșterea sau apariția unor noi taxe în 2025, pentru acoperirea deficitului în creștere.
Întrebat despre posibilitatea creșterea TVA în 2025 ca soluție la rezolvarea acestei probleme, Boloș a declarat că ”nu aș vrea să deschid acest subiect”, adăugând totodată faptul că, în situația în care chiar s-ar ajunge aici, măsura ar fi discutată mai întâi cu mediul de business.
”Ca soluții pentru problema deficitului avem reducerea gap-ului TVA sau implementarea proiectelor de digitalizare a finanțelor publice. Pe ultimul loc este componenta de măsuri fiscale... eu sper să tindem chiar spre zero în privința unor posibile măsuri fiscale. Depinde foarte mult de cum se va încheia execuția bugetară în acest an și cum vom încheia negocierile cu Comisia Europeană”, a declarat Boloș.
Citește și:
Ca urmare a cheltuielilor publice tot mai mari în anul electoral 2024, deficitul deficitul bugetar a depășit 4% din PIB după primele șapte luni ale anului, iar Guvernul și-a actualizat planurile de finanțare, ceea ce corespunde unui deficit bugetar de 6,9 % din PIB față de 5,0 % în planurile inițiale.
Analiștii Erste, grupul austriac care deține și BCR, se așteaptă ca după alegeri noul guvern să adopte măsuri pentru a limita derapajele fiscale, cel mai probabil prin creșterea sau introducerea unor noi taxe. Dimensiunea ajustării fiscale depinde de punctul de plecare pentru deficitul bugetar aferent anului 2024, spun aceștia.
Future Banking Summit este un eveniment susținut de UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING, Mastercard, Iron Mountain, Garanti BBVA, Visa, evrotrust, Banca Transilvania, Infocert - (Gold Partners), Fort, BCR, CEC Bank, Namirial, Inform (Austria Card), NETOPIA Payments, fme România, Alpha Bank, evrixa!, imobiliare.ro, imobiliare finance, Optimizor, Filip & Company, dendrio, BSMP, Advahoo, finshape, Salt Bank - (Silver Partners), cu suportul Exim Banca Românească, matricia, DAAC Digital, Lendox.
