Educația se vede.

E o vorbă cu educația, mă gândesc că ați auzit de ea, mai argou așa. Tot mai tare îmi dau seama că educația este vitală pentru dezvoltare și creștere.

Cred că ați auzit de scandalul dintre ANPC și bănci. Pe scurt, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a anunțat că a identificat practici comerciale înșelătoare cu privire la modul de calcul al ratelor la 11 bănci și le-a amendat cu 550.000 de lei, iar pentru a putea restabili echilibrul contractual s-a propus emiterea unor noi grafice de rambursare. După cum am văzut și pe rețelele sociale, știrea a creat așteptări oamenilor, care fie se așteaptă să le scadă ratele, fie cred că au o bază să dea băncile în judecată.

ARB a reacționat și a precizat că băncile respectă legislaţia naţională privind modalitatea de calcul a ratelor în conformitate cu OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori şi OUG 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile. Modalitatea de calcul a dobânzii raportat la valoarea principalului (soldul creditului) este consfinţită prin lege şi se aplică pe aceleaşi principii în toate economiile de piaţă, de la începuturile reglementării activităţii de creditare.

Astăzi am văzut un material al colegilor de la Hotnews din care aflăm că, de fapt, suntem ca în bancul de la Radio Erevan, nu era motocicleta, ci bicicleta și nu s-a dat, s-a luat.

ANPC a dat comunicatul, înfierând băncile care „sug” sângele „boborului”, dar aparent ordinul respectiv încă nu a fost semnat.

„Potrivit Regulamentului BNR 17/2012, băncile sunt obligate să respecte un grad maxim de îndatorare pentru debitori de 40%, ceea ce reprezintă nivelul obligațiilor de plată lunare din veniturile nete. Deci, pentru același credit, în cazul rambursării în anuități venitul lunar minim necesar este de 8.577 de lei, în timp ce pentru rambursarea în rate egale acesta este de 11.000 de lei!, nota Profit.ro într-un articol.” Am citat din articolul Hotnews.

De fapt, miza reală ar fi transferul protecției consumatorilor de servicii și produse financiare de la ANPC (care le deține în prezent) către BNR. Evident, ANPC nu dorește să lase din mână acest subiect.

Dincolo de mizele politice, populiste și de imagine, scandalul se poate reduce la o singură dimensiune, cu mai multe ramificații, o cunoaștere deficitară a legislației în domeniu chiar din partea specialiștilor ANPC și, mai mult, o insuficientă educație financiară din partea tuturor.

Trebuie precizat că nu toți specialiștii sunt în aceeași oală. Dumitru Manțu, funcționar în cadrul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Constanța, i-a trimis o scrisoare publică președintelui ANPC Horia Constantinescu (potrivit Profit.ro), în care spune că „având în vedere faptul că instituțiile financiar bancare și nebancare calculează în mod exact, matematic, rata (anuitatea) în cazul rambursării creditelor în funcție de una din cele două modalități de calcul, apreciez că sub nicio formă nu pot fi incidente prevederile Legii nr. 363/2007, privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii.” Cu alte cuvinte, Manțu spune că deciziile ANPC sunt total nefondate.

Departe de manipularea ieftină (e o discuție și despre stimatul domn președinte Horia Constantinescu și live-urile sale de la 5 dimineața), într-o perioadă în care accentul ar trebui să fie pus pe responsabilitate și competență, discuția reală este despre educație, financiară, economică. Lucruri elementare pe care oamenii nu le cunosc încă și, foarte grav, unii specialiștii din instituțiile publice cu atribuții de control nu le stăpânesc.

Citesc comentariile oamenilor de pe rețele sociale la articolele financiare sau economice, iar unele dintre ele arată acest grav deficit de educație.

O altă dovadă a lipsei educației financiare este modalitatea simplistă în care oamenii văd funcționarea economiei și rolul statului în poveste. Auzim tot timpul să ne dea, să ne mărească salariile/ pensiile, nu ne interesează de investiții, investitorii străini ne vor răul, să fim suverani, să închidem granițele, să nu mai luăm de la alții și altele asemenea, să ne descurcăm singuri, să naționalizăm, să facem și să dregem.

Îmi dau seama că este o nevoie tot mai mare de educație financiară și economică de bază, nu vorbim de lucruri sofisticate de genul investiții la bursă sau criptomonede sau altele asemenea. Ci de lucruri de bază.

Așa că ne-am propus să ne aplecăm mai mult și asupra acestui topic, în care să explicăm, în maniera noastră, fără a atinge celelalte subiecte despre care scriem, elementele principale, cum funcționează economia, sistemul financiar-bancar, noile tehnologii.

Vă invit să ne fiți alături, prin proiecte speciale, prin materiale, prin conținut, prin orice alte inițiative. Ne găsiți la un click distanță, aveți și adresa mea la finalul acestei scrisori.

Doar așa vom avea parte de cât mai mulți utilizatori /cititori informați, care să înțeleagă cum funcționează lucrurile. 

Editorialul a apărut în secțiunea „Nota redacției” din newsletterul Future Banking de vineri, 19 mai 2023. Puteți să vă abonați la newsletter din meniul principal.