El explică faptul că această diferență de cost apare în special în cazul instituțiilor complet digitalizate, care reușesc să scaleze eficient și să își optimizeze operațiunile la nivel global.
„Neobăncile care ajung să fie profitabile și să aibă un portofoliu identic cu băncile tradiționale ajung să fie cam între 40-50% costuri mai mici decât băncile tradiționale, chiar și cele digitalizate. Acesta este impactul concret. Sunt în continuare și neobanks care nu sunt profitabile, deci, pentru ele, nu este important acest indicator. Totuși, când ai neobănci cu 100 de milioane de clienți activi, care operează pe mai multe geografii și oferă un portofoliu complet, cred că este un benchmark care arată unde ne poate duce digitalizarea”, spune specialistul Zitec
Neobăncile nu mai sunt doar „promisiunile frumoase” ale industriei
Lucian Daia arată că, până de curând, neobăncile erau privite mai degrabă ca exemple de eficiență pe anumite fluxuri, unde reușeau să execute procese mai rapid decât băncile tradiționale. În ultimul an însă, apar primele rezultate concrete care arată un avantaj clar la nivel de costuri.
