Cifre, nu declarații politice. Ce înseamnă o Românie în Uniunea Europeană: La fiecare euro dat am primit 3 euro înapoi

Aderarea României la Uniunea Europeană a fost cel mai bun lucru care s-a întâmplat cu economia țării, iar acest lucru nu o zic doar jurnaliștii sau politicienii, o spun cifrele. Spre exemplu, acum 30 de ani PIB-ul României era de 26,6 miliarde de euro, iar acum, după aderarea României la Uniunea Europeană, este de aproximativ 357 miliarde de euro. Ce înseamnă asta mai practic? Se pare că NU suntem „slugile Europei”, cum își construiesc discursul unii politicieni, ci pentru fiecare euro contribuit la UE, am primit 3 înapoi.

Ne aflăm în cel mai aglomerat an electoral din istoria României așa că ne dorim să le oferim cititorilor noștri cifrele din spatele promisiunilor politice din această perioadă. În ceea ce privește primul tur al alegerilor prezidențiale, candidatul Călin Georgescu, care a obținut cele mai multe voturi, a ieșit în față cu un discurs considerat antieuropean și prorus. Ce înseamnă acest lucru? O doctrină antieuropeană ar putea afecta imaginea investitorilor asupra României, ceea ce conform unor specialiști, ne-ar putea îngreuna absorbția de fonduri europene de care țara noastră are cu adevărat nevoie.

Peisajul creșterii economice românești a fost construit, în mare parte, pe banii proveniți de la Uniunea Europeană. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, spune că, de la aderare, România a primit peste 95 miliarde de euro* şi a contribuit cu 30 miliarde de euro la bugetul blocului european.

„România este un capitol important în povestea Uniunii Europene. Vorbim de o şansă acordată odată cu banii veniţi de la Bruxelles pentru infrastructură modernizată şi oportunităţi pentru toţi românii. Faptul că am fost aproape de acest domeniu încă de la momentul aderării m-a făcut să fiu un promotor convins al faptului că banii europeni schimbă cu adevărat vieţi. Datele arată aşa: la fiecare 1 euro cu care am contribuit am primit 3 euro înapoi”, a declarat Marcel Boloș pe pagina sa de Facebook.

Declarațiile au fost făcute în mai 2024, de atunci, această sumă a crescut.

Ce au însemnat investițiile străine în țară: PIB-ul a crescut de la 26,6 miliarde de euro la 357 de miliarde de euro

Ce s-a construit cu bani europeni în țara noastră? Ei bine, conform unei analize efectuate de ING Bank, în ultimii 30 de ani PIB-ul României a crescut de la 26,6 miliarde de euro la aproape 357 de miliarde de euro. Perioada a coincis cu momentul în care România a intrat în Uniunea Europeană.

„Economia României a traversat o perioadă de transformări profunde în ultimii 30 de ani, iar PIB-ul a crescut de la aproximativ 26,6 miliarde de euro în 1994 până la aproape 357 de miliarde de euro în 2024. Schimbările structurale ale economiei, investițiile străine și aderarea la Uniunea Europeană au condus la o creștere economică accelerată în ultimele trei decenii. În ritmul unei creșteri reale a PIB de 3,0 – 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană”, a declarat, Valentin Tătaru, Economist-Șef al ING Bank România, într-o analiză internă a băncii.

În ultimii 30 de ani, salariul mediu net a crescut de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în 2024

Numărul de angajați din România a scăzut cu peste 20% în ultimele trei decenii ca urmare a restructurărilor realizate de marile companii de stat și a migrației externe a peste 3,6 milioane de români. Cel mai redus număr de salariați din economie a fost înregistrat în 2011, când pe piața muncii s-au resimțit pe deplin efectele crizei financiare din 2008- 2009, iar România a ajuns la 4,3 milioane de angajați.

Anul acesta, efectivul salariaților a atins un maxim al ultimilor 25 de ani, cu 5,16 milioane de salariați la jumătatea lui 2024. Raportul ING Bank arată că, în ultimii 30 de ani, salariul mediu net lunar a crescut de circa 14 ori, de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în 2024.

Educația și sănătatea, două dintre sectoarele esențiale pentru dezvoltarea României, au traversat schimbări radicale în ultimii 30 de ani, însă subfinanțarea acestor domenii s-a reflectat și în evoluția indicatorilor de performanță aferenți. De exemplu, în anul 1994, rata analfabetismului funcțional pentru absolvenții de gimnaziu era în jur de 10%, cu mult sub nivelul din prezent, de circa 40%-50%. Una dintre cauzele acestei evoluții nefaste este că România nu a avut niciodată o alocare de 6% din PIB pentru educație, așa cum prevede legea. De altfel, anul 2008 este singurul în care s-a apropiat cel mai mult de media UE (cu o alocare de 4,3% din PIB în România față de 4,8% media Uniunii Europene).

În schimb, în sectorul sănătății, cheltuielile publice au crescut cu un ritm mai accelerat. Dacă în 1994 cheltuielile publice cu sănătatea erau la circa 2% din PIB (față de media europeană de 6%), în ultimii ani a crescut în jurul valorii de 5%. Prin urmare, în ultimele trei decenii speranța de viață a crescut de la 69 de ani (în 1994) la 76 de ani (în 2024), însă tot este sub media UE (de peste 80 de ani).