Piața bancară din România a trecut prin importante procese de consolidare în ultimul an: Banca Transilvania și-a asigurat poziția pe primul loc în clasamentul bancar după ce a cumpărat OTP Bank, iar italienii de la Unicredit vor avea un avans important după fuziunea cu Alpha Bank. Ce va face BCR, instituția controlată de austriecii de la Erste, care este de ani buni a doua cea mai mare bancă din România? Peter Bosek, noul CEO al grupului austriac, spune că dacă vor simți o „invitație” de a-și consolida poziția din România vor continua activitatea de fuziune și achiziții.

Banca Transilvania și-a securizat prima poziție din clasamentul bancar românesc, în timp ce CEC Bank a furat locul trei de la francezii care controlează BRD. BCR, banca controlată de austriecii de la Erste, și-a păstrat al doilea loc pe podiumul bancar, dar este cu peste 50 de miliarde de lei (active) mai „săracă” decât gigantul bancar de la Cluj (n.red: datele sunt valabile pentru finalul anului 2023). Începând de anul viitor, pe podium ar putea urca Unicredit Bank, care ar putea devansa CEC Bank după ce se va finaliza fuziunea cu Alpha Bank.

Dacă ne vom simți invitați să continuăm activitatea de fuziuni și achiziții în România, cu siguranță vom fi dispuși să luăm în considerare acest lucru.
Peter Bosek, CEO Erste Bank

Consolidarea pieței bancare prin achiziții și fuziuni au dus la transformarea pieței din România în ultimii ani. Așa cum Banca Transilvania a crescut „ca Făt Frumos” după ce în trecut a cumpărat Volksbank, Bancpost și Idea Bank, grupurile financiare internaționale au început să „prindă gustul achizițiilor”. În ceea ce privește planurile Băncii Comerciale Române, Peter Bosek, noul CEO al Erste Bank, spune că dacă se vor simți „invitați” ar putea să facă tranzacții sau achiziții noi în piața din România. Totuși, șeful „imperiului bancar austriac” spune că noile investiții depind de reglementările românești.

„Trebuie să luăm în considerare mai multe lucruri atunci când intrăm pe piața din România, depindem foarte mult de disponibilitatea autorității de reglementare de a accepta ca băncile străine să realizeze investiții suplimentare. Este un punct crucial pe care trebuie să-l respectăm şi depinde de cum vrea România să îşi dirijeze propria piaţă bancară. Dacă ne vom simți invitați să continuăm activitatea de fuziuni și achiziții în România, cu siguranță vom fi dispuși să luăm în considerare acest lucru”, a declarat Peter Bosek în cadrul conferinței de prezentare a rezultatelor financiare ale grupului.

Erste Group Bank AG l-a numit pe Peter Bosek în funcția de CEO al Erste Group începând cu 1 iulie 2024. În urma unui proces internațional de selecție în mai multe etape, Consiliul de supraveghere l-a ales pe Bosek drept cel mai calificat candidat. Acesta îi succede lui Willi Cernko.


Profit în creștere pentru Erste, bazat pe creșterea dobânzilor și comisioanelor

Erste încheie prima jumătate a anului cu un profit net de 1,62 mld. euro, în creştere cu 9,32% faţă de aceeași perioadă a anului trecut când a raportat un profit de 1,49 mld. euro, conform datelor anunțate de banca austriacă.

Veniturile nete din dobânzi au crescut la 3.687 milioane de euro (+3,5% față de 3.561 milioane euro S1 2023), pe toate piețele principale, cu excepția Austriei.

Veniturile nete din taxe și comisioane au crescut la 1.423 milioane de euro (+11,6% față de 1 275 milioane euro S1 2023). Creșterea a fost înregistrată pe toate piețele principale, în special în gestionarea activelor și serviciile de plată.

Cheltuielile administrative generale au crescut la 2.548 milioane de euro (+3,1% față de 2.472 milioane euro S1 2023). Cheltuielile de personal au crescut la 1.534 milioane de euro (+5,1% față de 1.459 milioane euro S1 2023) ca urmare a creșterilor salariale.

Activele totale ale grupului la finalul primului semestru din 2024 sunt de 344 miliarde de euro, în creştere cu 2,1% faţă de 31 decembrie 2023.

Nici românii nu s-au descurcat mai prost: BCR și-a mărit profitul în ciuda noilor taxe bancare care au pus bețe în roate altor bănci din țară

BCR a înregistrat un profit net de 1.314 milioane de lei (264 milioane de euro) în S1 2024, în creștere cu 18,3% față de 1.111 milioane de lei (225 milioane de euro) în S1 2023. Cu toate că au crescut costurile operaționale, banca controlată de austrieci a avut creșteri ale venitului net din dobânzi, care a crescut cu 18,6% până la 2.099 milioane de lei (422 milioane de euro) în S1 2024, de la 1.770 milioane de lei (359 milioane de euro) în S1 2023, determinat de un volum mai mare de business.

Se pare că BCR a trecut mai ușor peste noua taxă aplicată băncilor din România, una dintre noile măsuri fiscale aplicate pentru a corecta deficitul bugetar. Spre exemplu, BRD anunță o scădere a profitului în primul semestru al anului: profitul net în S1 2024 este de 694 milioane lei, în scădere față de S1 2023, când acesta a fost de 768 milioane lei. Conducerea băncii pune această scădere a profitului pe seama taxei pe cifra de afaceri aplicată băncilor, în valoare de 62 milioane de lei. Conform raportului de la ErsteBCR a scos din buzunar 18 milioane de euro (89 milioane lei) pentru noua taxă introdusă în 2024.

Totodată, Raiffeisen Bank România a obţinut un profit net de 820 milioane de lei în primele şase luni ale anului, în scădere cu 6% raportat la primul semestru din 2023.