De la începutul negocierilor pentru formarea Guvernului, în spațiul public au apărut diverse teorii privind reducerea deficitului bugetar, care implică, în general, creșteri de taxe și tăieri de cheltuieli. După „celebra” majorare a TVA-ului, despre care toți economiștii au spus că este inevitabilă, apare o nouă propunere: o așa-numită taxă pe tranzacții bancare. Aceasta vine în două forme: o taxă procentuală de 0,3% per tranzacție sau una nominală, de 1-3 lei per plată, aplicabilă doar plăților electronice.
Cine ar trebui să plătească această taxă bancară?
Ideea presupune perceperea unui comision de 1 leu pentru fiecare plată bancară de valoare mică și de 3 lei pentru tranzacțiile peste un anumit prag. Această micro-taxă ar urma să fie aplicată oricărei plăți realizate prin bancă (transfer online, plată cu cardul, ordin de plată etc.), similar comisioanelor bancare existente, cu mențiunea că suma colectată ar merge la bugetul de stat, nu la instituțiile financiare.
Reiterăm că această așa-zisă taxă pe tranzacții bancare a fost vehiculată pe surse, fără a fi confirmată de vreo formațiune politică. Totodată, specialiștii din zona juridică avertizează că această măsură ar putea fi neconstituțională. Mai mult, chiar și speciliști din BNR „au pus la zid” această taxă. Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, acuză că sunt inventate taxe care nu există în Europa, că statul se lasă jefuit și nu face nimic, iar politicienii nu vor să facă treabă la ANAF pentru că de acolo se fură.
