Statele din zona Euro ar putea pierde până la 920 de mld. de euro din PIB până în 2023

Problemele legate de lanțurile de aprovizionare, generate de pandemia de COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina, ar putea duce la o pierdere de 920 de miliarde de euro la nivelul produsului intern brut (PIB) în întreaga zonă euro, până în 2023, potrivit unui raport Accenture. Mai exact, această potențială pierdere echivalează cu 7,7% din PIB-ul zonei euro în 2023.

„Deși consensul experților este că Europa va evita recesiunea în acest an, combinația dintre pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina are potențialul de a avea un impact semnificativ asupra economiei europene, provocând o încetinire semnificativă a creșterii. [...] Înainte de război se aștepta un fel de normalizare a lanțurilor de aprovizionare în a doua jumătate a anului 2022, acum nu ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple înainte de 2023, poate chiar nici până în 2024, în funcție de modul în care evoluează războiul”, precizează CEO-ul Accenture în Europa, Jean-Marc Ollagnier.

Potrivit raportului, întreruperea lanțurilor de aprovizionare din cauza pandemiei de COVID-19 a costat economiile din zona euro 112,7 miliarde de euro din PIB în 2021. Înainte de război, lipsa de aprovizionare cu materiale, problemele din logistică și presiunile inflaționiste destabilizau revenirea economică în Europa, iar cererea în creștere și stocarea preventivă au îngreunat lanțurile de aprovizionare.

Ulterior, invazia Rusiei în Ucraina a agravat situația, conform raportului. Spre exemplu, problema deficitului de semiconductori, care era previzionată să se rezolve în a doua jumătate a anului 2022, se anticipează acum că va persista până în 2023. În plus, un război prelungit ar putea duce la o pierdere suplimentară pentru PIB de până la 318 miliarde de euro în 2022 și de 602 miliarde de euro în 2023, în timp ce inflația ar putea ajunge la 7,8% în 2022, înainte de a scădea în 2023, detaliază documentul.

Soluționarea problemelor legate de lanțurile de aprovizionare va fi esențială pentru competitivitatea și creșterea europeană. Potrivit raportului, până la 30% din valoarea adăugată totală a zonei euro se bazează pe funcționarea lanțurilor de aprovizionare transfrontaliere, fie ca sursă de intrare, fie ca destinație de producție.

Reinventarea lanțurilor de aprovizionare, într-o „nouă ordine economică”

Raportul sugerează că este necesară o reinventare a lanțurilor de aprovizionare pentru a aborda o schimbare de paradigmă - lanțurile de aprovizionare au fost concepute în principal pentru a optimiza costurile, în timp ce, în lumea de astăzi, acestea trebuie să fie, de asemenea, mai reziliente și mai agile pentru a răspunde la incertitudinile tot mai mari în materie de aprovizionare, devenind în același timp un avantaj competitiv cheie pentru a permite creșterea viitoare. Trei elemente cheie sunt esențiale:

• Reziliența: Lanțurile de aprovizionare trebuie să fie capabile să absoarbă, să se adapteze și să se refacă în urma unor perturbări, oricând și oriunde ar apărea. Îmbunătățirea vizibilității dinamice, identificarea riscurilor și soluțiile de atenuare vor permite companiilor să răspundă la schimbările bruște ale lanțurilor de aprovizionare. Planificarea scenariilor și analizele de risc și oportunitate le vor ajuta să se adapteze la evoluția cererii și a ofertei. Modelarea și simularea rețelei, testele de rezistență, dimensionarea strategică a rezervelor și opțiunile de aprovizionare multiplă vor permite organizațiilor să gestioneze incertitudinile.
• Relevanța: Lanțurile de aprovizionare vor trebui să fie centrate pe client și agile, astfel încât să se poată adapta rapid și eficient din punct de vedere al costurilor la schimbările cererii. Captarea de noi seturi de date, inclusiv date în timp real, din interiorul și din afara organizației și din întregul lanț valoric va fi esențială. Automatizarea și inteligența artificială vor permite organizațiilor să identifice rapid noi modele de date pentru a informa mai bine procesul decizional. Trecerea de la modele centralizate și liniare de aprovizionare la rețele descentralizate care utilizează producția la cerere și, în unele cazuri, aducerea producției mai aproape de punctul de vânzare, poate ajuta organizațiile să răspundă mai bine așteptărilor clienților în ceea ce privește îndeplinirea comenzilor.
• Sustenabilitatea: Lanțurile de aprovizionare moderne trebuie să sprijine, dacă nu chiar să accelereze, agendele de sustenabilitate ale organizațiilor. Pentru a câștiga încrederea părților interesate, organizațiile trebuie să facă lanțurile lor valorice transparente; o modalitate de a face acest lucru este prin intermediul blockchain sau al unei tehnologii similare. De asemenea, va fi esențială trecerea de la procese liniare la procese circulare, în circuit închis, care să minimizeze deșeurile.

De asemenea, raportul evidențiază două provocări mai profunde și pe termen lung ca urmare a pandemiei și a războiului: securitatea energetică, în condițiile în care economiile europene trebuie să se ocupe de marea lor dependență de aprovizionarea cu petrol și gaze naturale, accelerând în același timp reducerea emisiilor nete de CO2 la zero; și necorelarea talentelor, ca urmare a îmbătrânirii populației, a evoluției așteptărilor angajaților și a schimbărilor în cererea de competențe.

„Războiul din Ucraina va avea un impact semnificativ, crescând numărul și durata întreruperilor. Gravitatea va depinde de modul în care va evolua războiul, dar este nevoie de o reinventare, pe măsură ce o nouă ordine economică prinde contur în contextul unui mediu inflaționist, al unei regionalizări crescute, al tranziției energetice și al unei piețe a talentelor tensionate. Îmbunătățirea eficienței energetice și accelerarea tranziției către sursele de energie verde vor fi esențiale pentru atingerea securității. Iar capacitatea de a atrage, de a păstra, de a recalifica și de a perfecționa oamenii devine una dintre cele mai presante probleme din acest deceniu”, explică directorul de strategie al Accenture în Europa, Michael Brueckner.

Denumit „From Disruption to Reinvention – The future of supply chain in Europe”, raportul Accenture se bazează pe o cercetare realizată în colaborare cu Oxford Economics. Analiza acoperă zona euro, formată din Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Slovacia și Spania.

Credit foto: 180851924 © Scaliger | Dreamstime.com