Seceta din agricultură se va duce în buzunarul românilor. Lucian Anghel: șansele ca inflația să revină la 5% sunt destul de mari

Rata anuală a inflației a accelerat ușor la aproape 4,7% în octombrie, de la 4,6% în luna anterioară, această evoluție venind să confirme că prețurile de consum nu sunt chiar ușor de strunit într-o economie în care deficitul cerere – ofertă este pregnant, anul agricol a fost unul secetos, iar salariile și, în general veniturile, au cunoscut creșteri semnificative. Structura inflației pe cele trei mari categorii din componența sa arată că serviciile sunt cele care afișează cea mai mare creștere de preț în octombrie, +7,7%, urmate de alimente cu un avans al prețurilor de +4,8% și apoi de bunurile nealimentare cu +3,5%, arată o analiză realizată de Lucian Anghel, Director General Adjunct - Libra Internet Bank.

Componenta ”non-core” a fost cea care a creat ceva presiuni ascendente asupra inflației anuale în luna octombrie, în special grupa ”legume, fructe, ouă” care și-a menținut dinamică anuală a prețului la 10%, la aceasta adăugându-se combustibilii și tutunul”. Totodată, prețurile la energie au acționat în sens contrar, având un rol atenuator vizibil, iar impactul prețurilor băuturilor alcoolice a fost mai degrabă neutru în octombrie. Corecțiile descendente ale prețului energiei electrice în septembrie și octombrie au venit după scumpirile din iulie și august, când consumul a fost mai mare, iar producția scăzută din cauza capacităților insuficiente de stocare, la care s-a adăugat vremea nefavorabilă (vânt puțin, secetă).

Ce s-a scumpit cel mai mult

Inflația de bază CORE21 ajustat a rămas aproape neschimbată în octombrie față de luna precedentă, la 5,6%, structura acesteia indicând din nou alimentele în poziție de catalizator al creșterii prețurilor, în timp produsele nealimentare și serviciile au temperat la nivel anual scumpirile în zona alimentară. Trebuie remarcat, însă, că încetinirea creșterii prețurilor bunurilor nealimentare și a serviciilor a pierdut din viteză, ajustarea descendentă fiind astfel mai lentă și influențând capacitatea de repliere a inflației de bază CORE2 ajustat. În cadrul inflației de bază CORE2 ajustat există unele bunuri și servicii al căror preț dă semne de nervozitate: ”chiriile”, ”igienă & cosmetică”, ”servicii culturale și de învățământ”, ”uleiul”, ”produsele lactate”, ”cafeaua”, ”produsele de morărit și panificație”, articolele de ”îmbrăcăminte”, ”încălțăminte”.

Care sunt principalele riscuri la adresa inflației

Riscurile la adresa inflației estimate la 4,6% pentru decembrie 2024 sunt orientate în sus, șansele de a reveni spre un nivel de 5% fiind destul de mari, cu atât mai mult cu cât efectul de bază ar putea fi unul mai degrabă nefavorabil în ultimele două luni ale acestui an. Evoluția prețurilor legumelor și fructelor în România pare deconectată de media Uniunii Europene, amplitudinea anuală a acestora în țara noastră fiind net superioară. Aceasta s-a produs destul de probabil pe fondul unei severități crescute a secetei în România, care a diminuat mai mult producția locală comparativ cu alte țări din UE, creșterea salariilor care a influențat în special partea de procesare și poate chiar creșterea marjelor nominale de profit, având în vedere așteptările privind inflația. Stabilitatea cursului de schimb a fost un factor atenuator, România fiind în continuare un importator mare de produse alimentare.

Pentru anul viitor ne așteptăm ca inflația să rămână în cea mai mare parte a timpului peste marginea superioară de 3,5% a intervalului țintă de inflație (2,5%±1pp). Riscurile sunt mai degrabă pro1 CORE2 ajustat = Inflație exclusiv: prețuri administrate (medicamente, energie electrică, gaze naturale, energie termică, transport C.F.R., transport pe apă, poștă și curier, servicii de eliberare carte identitate, permis auto, pașaport, apă, canal, salubritate, transport urban în comun, chirii stabilite de administrația locală), prețuri legume, fructe, ouă, alcool, combustibili, tutun.

Am putea vedea reducere a dobânzii cheie de 0,5 puncte procentuale în partea a doua a anului viitor

Pentru anul viitor ne așteptăm ca inflația să rămână în cea mai mare parte a timpului peste marginea superioară de 3,5% a intervalului țintă de inflație (2,5%±1pp). Riscurile sunt mai degrabă pro-inflaționiste în special în prima jumătate a anului viitor când plafonul aferent prețurilor la energie va fi ridicat (1 aprilie 2025), iar efectele anului agricol slab și ale majorărilor salariale din acest an ar putea continua să exercite o presiune ascendentă asupra prețurilor de consum. Traiectoriile inflației și PIB vor fi în mod cert influențate de procesul de consolidare bugetară pe care România va trebuie să-l demareze în 2025. Momentul începerii și modul de implementare al acestuia vor trebui clarificate în perioada următoare. În aceste condiții, ne așteptăm la o reducere a dobânzii cheie de 0,5 puncte procentuale în partea a doua a anului viitor, dacă traiectoria inflației se stabilizează, cu tendințe de încetinire pe finalul anului 2025.