Numărul de proiecte de investiţii străine directe a crescut anul trecut în mai multe state din Europa de Sud, Centrală şi de Est, România înregistrând 69 de noi proiecte ISD, cu 86% mai multe faţă de anul anterior, potrivit datelor prezentate de Bogdan Ion, country managing partner, EY România.

EY evidenţiază, în studiul Europe Attractiveness Survey 2023, şase măsuri pe care instituţiile europene şi guvernele naţionale trebuie să le adopte pentru a contribui la menţinerea încrederii mediului de afaceri şi la atragerea mai multor investiţii străine directe (ISD).

Sondajul a constatat că, în ciuda concurenţei puternice din partea Chinei şi a SUA, investitorii sunt în general optimişti în ceea ce priveşte perspectivele europene. 67% dintre ei, faţă de 53% în 2022, declară că au planuri de a stabili sau extinde operaţiunile în Europa în 2023. În aceeaşi proporţie au declarat că sunt de părere că atractivitatea Europei va creşte în următorii trei ani.

Cu toate acestea, conform sondajului, investitorii şi-au exprimat îngrijorări serioase în ceea ce priveşte ameninţările la adresa instabilităţii politice, creşterii costurilor, sarcinilor de reglementare şi indisponibilităţii oamenilor cu competenţele potrivite.

Prima parte a EY European Attractiveness Survey 2023, publicată în luna mai 2023, a constatat că investiţiile străine directe în Europa au stagnat în 2022, crescând cu doar 1% faţă de 2021 şi rămânând cu 7% mai mici decât în 2019, înainte de pandemia COVID-19. În plus, crearea de locuri de muncă prin ISD în Europa a scăzut cu 16% în 2022, faţă de 2021.

„Una dintre cele mai importante concluzii ale datelor din 2022 este creşterea numărului de proiecte de investiţii străine directe în mai multe state din Europa de Sud, Centrală şi de Est, printre care Italia, Polonia, Portugalia, România şi Turcia. România a înregistrat 69 de noi proiecte ISD, o creştere de 86% faţă de anul trecut”, spune Bogdan Ion, country managing partner, EY România şi chief Operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

În plus, în pofida unui climat investiţional dificil, există încă motive de optimism în ceea ce priveşte perspectivele ISD în Europa în 2023: 67% dintre companiile intervievate au „planuri de a stabili sau de a extinde operaţiunile în Europa în următorul an", un indicator care şi-a revenit puternic după pandemie.

În ceea ce priveşte România, 63% dintre liderii de companii intervievaţi au menţionat că doresc să investească în România în cursul anului viitor, faţă de 56% anul trecut.

Sondajul a mai arătat că cercetarea şi dezvoltarea reprezintă principala categorie de investiţii noi în Europa în următorii trei ani, 64% dintre directori aşteptându-se să îşi mărească amprenta europeană în domeniul cercetării şi dezvoltării.

Pentru a realiza acest potenţial, factorii de decizie politică ar trebui să continue să încurajeze investiţiile în activităţile de înaltă tehnologie care remodelează economia globală. Acest lucru trebuie să includă obiectivul de a plasa Europa în centrul revoluţiei inteligenţei artificiale prin dezvoltarea unor cadre de reglementare solide care să permită companiilor să valorifice avantajele acesteia, stabilind în acelaşi timp parametri clari în ceea ce priveşte utilizarea ei, consideră EY.

Cu toate acestea, dezvoltarea tehnologiei nu ar trebui să fie singurul obiectiv al Europei. Europa ar trebui să ia în considerare modul în care să încurajeze investiţiile de-a lungul întregului lanţ valoric şi, în special, în ceea ce priveşte capacitatea de producţie – unde doar o treime (33%) dintre directori se aşteaptă să crească investiţiile.

Acest lucru ar permite Europei să profite de industriile şi tehnologiile strategice care remodelează economia mondială şi să reducă dependenţele externe ale Europei, pe fondul creşterii tensiunilor geopolitice.

Europa, atractivă în ceea ce privește sustenabilitatea

Sondajul a mai relevat faptul că investitorii recunosc avantajele pe care le oferă poziţia de lider pe care Europa o deţine în domeniul mediului, 61% dintre aceştia considerând Europa „mai atractivă" decât concurenţa în ceea ce priveşte sustenabilitatea.

Europa ar trebui să urmărească creşterea în continuare a ponderii energiilor regenerabile în mixul său energetic şi să îmbunătăţească accesul la energia decarbonizată, precum şi să înfrunte provocarea competitivă a SUA, deoarece în ultimele luni au fost puse în opoziţie Green Deal al UE şi Inflation Reduction Act al SUA.

Pe de altă parte, sondajul identifică şi disponibilitatea, calitatea şi adaptabilitatea competenţelor printre cei mai importanţi factori pentru companii, atunci când acestea aleg unde să se stabilească.

Într-o perioadă de penurie de resurse umane în multe zone geografice, se aşteaptă ca formarea noilor generaţii de talente în domenii esenţiale – precum tehnologia, energia, ingineria, sănătatea sau ştiinţa datelor – să se traducă într-un avantaj competitiv pentru Europa.

Pe măsură ce devine evident că inteligenţa artificială ar putea perturba enorm piaţa muncii până în 2030, Europa ar trebui să ia în considerare o abordare coerentă care să alinieze mediul de afaceri şi cel educaţional în jurul unor nevoi transformaţionale şi masive.

Foto: Dreamstime