Recuperarea economică va încetini substanțial în 2022, deoarece creșterea PIB-ului este previzionată să rămână sub 2% în acest an. Sunt previziunile analiștilor OTP Bank, care au analizat mai multe aspecte precum inflația, care erodează veniturile reale, politica monetară, care se va înăspri și problemele lanțului de aprovizionare, care s-ar putea dezvolta în continuare.

Având în vedere performanța recuperării economice, datele statistice arată că România și-a depășit nivelul înregistrat înainte de pandemie, dar până la finalul celui de-al doilea trimestru din 2021 a ajuns cu aproximativ 2% sub tendința dinaintea pandemiei.

Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului trecut creșterea a încetinit substanțial, iar până în ultimul trimestru al anului 2021 economia a stagnat deja în raport cu referința trimestrială.

În funcție de analiza sectorială, agricultura și industria au avut o contribuție mult mai redusă în cel de-al patrulea trimestru al anului trecut, în timp ce creșterea sectorului de servicii a încetinit din cauza efectelor acute ale variantei Delta a virusului Covid, precum și a efectelor de bază.

„În context regional, în ultimele luni ale anului 2021, România a regresat de la a doua la a patra cea mai performantă țară din regiunea Europei Centrale și de Est, după Serbia, Polonia și Ungaria, în funcție de nivelul PIB-ului înainte de pandemie. În același timp, datele statistice pentru ianuarie-februarie sugerează ușoare progrese, în timp ce conflictul Rusia-Ucraina deteriorează perspectivele. Deși relațiile comerciale sunt moderate, prețurile mai mari ale energiei, creșterea mai lentă a zonei euro și creșterea primei de risc vor afecta activitatea și vor alimenta creșterea inflației”, au raportat analiștii OTP Bank.

Prin urmare, perspectivele de creștere economică ale României pentru acest an vor fi sub medie în comparație cu alte economii din regiune, în timp ce nevoia de consolidare fiscală este mai acută decât în alte țări din CEE, din cauza faptului că România se află în procedura de deficit excesiv.

Inflația a continuat creșterea constantă și, alimentată de șocurile prețurilor la energie și alimente, a urcat la 8,5% în luna februarie, în timp ce inflația de bază a rămas la 5,2%. Având în vedere faptul că piața locală a intrat în criza Covid cu o piață energetică liberalizată, creșterea prețului energiei pentru uz casnic din 2021 a avut un efect direct mai mare decât cel din regiune, iar contribuția la inflația agregată a variat de la lună la lună, în funcție de aplicarea noilor măsuri de plafonare a prețului.

„Deoarece guvernul a impus un plafon la prețurile energiei pentru anul viitor, nu ne așteptăm la o nouă creștere reglementată a prețului energiei până în primăvara anului 2023. În același timp, costurile cu energia pentru companii ar putea crește în continuare, iar conflictul Rusia-Ucraina nu va face decât să contribuie la aceste presiuni asupra prețurilor alimentelor. Mergând mai departe, anticipăm un vârf al inflației de 9,5% în perioada aprilie-mai, cu șanse destul de bune de a vedea o scădere treptată ulterior”.

Pentru a combate această situație, banca centrală a continuat să majoreze dobânda de referință cu 50 bps, ultima majorare de acest fel având loc la începutul lunii aprilie.

Pe lângă alte măsuri de înăsprire a politicii monetare, este foarte probabil ca Banca Națională a României să continue cu astfel de majorări, astfel încât rata dobânzii de referință ar putea atinge nivelul de 4,5% până la finalul acestui an.

În tabloul macroeconomic extins, piața forței de muncă și nivelul de ocupare și-au revenit treptat după criza Covid, iar creșterea generală a salariilor a revenit ușor în ultimele luni ale anului 2021, deși inflația a redus puternic din puterea reală de cumpărare.

O creștere semnificativă a salariilor ar putea complica eforturile băncii centrale de a aduce inflația sub control, în timp ce și alți indicatori macroeconomici continuă să se înrăutățească. Un exemplu clar este cel al contului curent, care va continua să fie afectat de creșterea prețurilor la energie, România fiind importator net de energie. Întrucât deficitul geamăn își continuă tendința descendentă și este cert că balanța externă pentru următorii doi ani va fi afectată negativ, nevoia de consolidare fiscală este și mai importantă.

„Previzionăm o consolidare fiscală treptată, în conformitate cu programul de convergență adoptat, dar ne așteptăm și la unele derapaje față de planuri, având în vedere creșterea subvențiilor pentru energie, reducerile de taxe care au fost propuse și încetinirea generală a creșterii. În prognoza actuală, datoria guvernamentală ar putea crește la 55% din PIB până în 2023”, au adăugat analiștii OTP Bank.

Având în vedere evoluțiile globale și regionale, observăm riscuri în privința încetinirii creșterii PIB, în timp ce perspectivele privind inflația și rata dobânzii indică viitoare majorări.

Credit foto: Photo 103507213 © Elnur | Dreamstime.com