Poate ajunge România la creștere economică de 3% în 2024?

După cum am văzut deja, economia locală a înregistrat în 2023 o creștere mai slabă decât se estima anterior. Cu toate acestea, există și perspective bune: după aprecierea de 1,5% din 2023, creșterea din anul 2024 ar putea fi aproape de 3%, potrivit analiștilor OTP Bank.

Perspectivele pentru acest an sunt influențate în cea mai mare parte de redresarea consumului, susținut de salariile reale mai mari, a ritmului activității din construcții și a evoluțiilor din zona euro.

În primele trei trimestre ale anului trecut, în condițiile unui consum mai slab și ale unor exporturi mai reduse, creșterea PIB-ului a fost doar de 1,4%. În consecință, creșterea PIB-ului pentru întregul an 2023 a fost de 2%, potrivit datelor de INS.

În același timp, inflația a scăzut brusc anul trecut, și după ce a pornit de la 15,1% în ianuarie, în luna decembrie a ajuns la 6,6%. În luna ianuarie 2024, rata anuală a inflaţiei a urcat din nou la 7,41%, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Totuși, BNR a menținut rata de referință la 7%, în condițiile în care dezinflația se oprește temporar în prima jumătate a anului 2024.  

Performanța PIB-ului în T1-T3 a fost alimentată de sectoarele IT, construcții și servicii, în timp ce industria, care reprezintă peste 20% din formarea PIB-ului, a avut o contribuție negativă. Sectorul HORECA a avut un start bun în primul trimestru, dar a cunoscut o încetinire severă începând cu al doilea trimestru al anului trecut. În același timp, s-a înregistrat o redresare în sectorul agricol, după declinul puternic din 2022. Datele lunare disponibile până acum pentru trimestrul patru din 2023 sugerează că încetinirea creșterii economice a atins probabil un nivel minim și că a început o redresare treptată, determinată de creșterea salariilor reale, ca urmare a scăderii inflației.

În 2024, creșterea PIB-ului va accelera până la aproximativ 2,8%, determinată de cheltuielile gospodăriilor și de o revenire treptată a dinamicii exporturilor, în timp ce creșterea investițiilor va rămâne puternică.

„Având în vedere evoluțiile de la final de an, indicatorii din trimestrul patru sugerează că încetinirea creșterii a atins probabil punctul minim și că a început o redresare treptată, determinată în principal de creșterea salariilor reale, în urma scăderii inflației. Evoluțiile la care am asistat până acum sunt influențate de cererea gospodăriilor, activitatea susținută din sectorul construcțiilor implicând creșterea cheltuielilor de investiții, din care o mare parte este finanțată din fonduri europene nerambursabile", au raportat analiștii OTP Bank.

Inflația s-a redus constant începând cu luna februarie 2023 și a ajuns la nivelul de 6,6% în decembrie. Începând cu luna ianuarie 2024, este probabil ca procesul de dezinflație să se fi oprit temporar din cauza măsurilor fiscale, după cum am constatat deja.

„Prețurile încă mari ale petrolului contribuie, de asemenea, la oprirea scăderii inflației în primul trimestru al acestui an, iar prognoza arată că inflația prețurilor serviciilor și a bunurilor va rămâne relativ inflexibilă, în timp ce inflația prețurilor alimentelor va continua să scadă."

În ciuda măsurilor de consolidare fiscală implementate în acest an, deficitul bugetar va rămâne aproape de 6% din PIB, având în vedere noua lege a pensiilor și cheltuielile care vor fi generate de alegeri. O consolidare fiscală mai vizibilă ar putea începe din anul 2025, dar sunt necesare măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul de deficit de 3% stabilit de UE.

În context european, BCE a avertizat că piețele trebuie să se aștepte la dobânzi mai mari pentru o perioadă mai lungă de timp, iar reducerea lor nu va avea loc prea curând. Având în vedere așteptările locale de dezinflație pentru începutul anului 2024, este puțin probabil ca Banca Națională să înceapă reducerea ratei de referință înainte de vara acestui an.

„BNR a urmărit cu atenție echilibrul dintre rata inflației și rata de referință pe tot parcursul anului, încercând să nu îngreuneze activitatea economică locală dar, în același timp, să forțeze inflația către un nivel cât mai redus posibil. Evoluțiile viitoare ar cere continuarea acestui control strict, iar în condițiile unei opriri temporare a dezinflației, banca centrală ar putea menține rata la nivelul actual până în a doua jumătate a anului 2024.”

Deși performanța economică a fost mai slabă, piața forței de muncă a rămas relativ robustă în 2023, cu un nivel redus al șomajului.

Salariile reale au reușit să crească puternic, pe măsură ce inflația a scăzut, iar creșterea lor este susținută în continuare de majorarea salariului minim din luna octombrie a anului trecut și de o viitoare creștere posibilă în luna iulie 2024.

Foto: Dreamstime