Zona bancară se schimbă și, din latura foarte serioasă pe care o vedeam până acum, merge într-o direcție în care noua generație impune trendul și modul în care vrea să fie servită. Acesta a fost cadrul de plecare în discuția cu Pater Barta, cofondator &CIO/COO al enfineo, din cadrul Future Banking Summit.
„Un rol major în schimbarea industriei financiare vine și din partea asta de social media, pentru că majoritatea tinerilor își iau ca sursă de informație ceea ce găsesc în social media de cele mai multe ori. Și aici nu vorbim neapărat de experiența de utilizatori din punct de vedere al serviciilor bancare la care ar avea acces, ci pur și simplu vorbim din perspectiva modului în care un utilizator sau o persoană ajunge să lucreze cu o bancă. Este prima mare schimbare majoră în industria financiară, care se mută din clădirile frumoase, mari, spațioase și merge în direcția digitală.”
Apare astfel neobankingul în viața utilizatorilor, iar aceste soluții din piață n-ar trebui să fie văzute ca și competitori la serviciile bancare.
„Eu mai degrabă văd soluțiile de neobanking ca soluții care pot fi partenere cu băncile. De fapt, ar trebui să fie partenere cu băncile, pentru că o soluție de neobanking nu va putea oferi ceea ce o bancă oferă mod tradițional, acces la bani într-o structură tradițională de creditare. De altfel, o soluție de neobanking nici nu are acest scop în sine, deși vedem o transformare dacă ne uităm la soluțiile de DeFi (n.r. – Decentralized Finance), prin care utilizatorii sau cei care folosesc serviciile de aplicații neobanking pot avea acces la credite oferite de alți furnizori de lichiditate.”
Viața financiară într-o aplicație
Propunerea enfineo este lansarea unei super aplicații care să fie un integrator de servicii și soluții financiare și care să ajute un utilizator să își administreze mai ușor viața financiară.
Aplicația va ușura viața prin integrarea multiplelor conturi, astfel încât utilizatorul să știe ce plăți are de făcut la cardurile de credit, care ar putea fi scorul său de credit, care sunt sumele din conturile de economii.
„Însă ceea ce construim noi de la zero și nu prin soluții white label, efectiv construim printr-un proces documentat ,este să adunăm și această componentă de active digitale, nu vorbesc de criptomonede sau alte soluții, pentru că ceea ce lumea nu înțelege este că, de fapt, noi suntem într-o eră digitală și active digitale avem toți.”
Iar aici Peter Barta s-a referit la cardurile de fidelitate de la farmacii sau de la benzinării, care sunt active digitale. Tehnologia va permite tokenizarea acelor active, ele vor ajunge într-o infrastructură în care utilizatorul va putea să le folosească oricând și în orice loc.
Iar un ultim palier în construcția acestei aplicații va fi aducerea soluțiilor de DeFi, prin utilizatorul să poată avea acces la lichiditate imediată, într-un mod controlat.
Prima variantă a aplicației va fi lansată în decembrie, iar toată aplicația va fi dezvoltată într-un proces de continuu pe parcursul următorilor 5-10 ani. Varianta pentru public, cu toate funcționalitățile menționate, va fi lansată în noiembrie 2023.
„Noi tocmai ce am integrat o licență bancară emisă chiar ieri, am primit confirmare de Banca Națională a Lituaniei și acuma începem să funcționăm pe acea licență și efectiv să înglobăm toate serviciile astfel încât să putem oferi și conturi la care să poți să-ți integrezi conturile deschise la alte bănci.”
Modelul de business va fi unul freemium, vor fi patru tipuri de pachete, de la unul basic la unul complex, cu mult mai multe avantaje.
Venituri vor fi generate și din comisioane și din alte taxe percepute din utilizarea cardului care va fi lansat odată cu aplicația.
Tradițional vs. digital
Provocarea fintech-ului este impactul pe care îl are în raport cu sistemul tradițional și reticența acestuia la schimbare și la modul în care percepe neobankingul.
În momentul în care instituțiile financiare vor înțelege că nivelul de reglementare le va crea dificultăți în atragerea noi generații de consumatori, care este mult mai prezentă online, mult mai activă în zona digitală, mare consumatoare de tehnologie, atunci va fi mai ușor un parteneriat cu jucătorii fintech pe zona de produse și servicii.
Pater Barta a mai spus că ceea ce încearcă să facă la enfineo este să respecte tot ceea ce înseamnă respectarea unor reglementări din zona tradițională de banking, plecând de la zona de onboarding și identitate digitală, astfel încât utilizatorii să fie siguri de informațiile lor din aplicație.
Cât despre viitor, reprezentatul fintech-ului a menționat că este un moment foarte bun pentru ei, în ciuda contextului economic.
„Rata de succes a produselor lansate în situații de criză și în momente dificile este net mai mare comparativ cu lansarea unei aplicații sau unei soluții de neobanking într-o piață liniștită sau într-un climat economic mult mai stabilă.”
Future Banking Summit este un eveniment organizat de futurebanking.ro și este susținut de: Mastercard, UniCredit Bank, ING Bank România, Raiffeisen Bank, Infocert, FintechOS, Inform Lykos, iFactor, AriadNext, Namirial, Filip&Company, BCR, First Bank, Citi Romania, enfineo, Oney Romania, Mokka, Credex, Certsign, Salarium, ProCredit Bank, Autonom și Magnolia.ro. Partener instituțional: Asociația Română de Fintech (RoFin.tech).
Vezi aici prezentările susținute de unii dintre vorbitorii de la Future Banking Summit.
Foto: Ovidiu Udrescu
