Open bankingul trebuie să aducă valoare utilizatorilor

Asociația Română de Fintech (RoFin.Tech) a continuat demersul de transformare a comunității de fintech, cu ajutorul seriei de evenimente Fintech Minds Meetup.

Întâlnirea din 19 aprilie a avut o temă foarte interesantă: oportunitățile și provocările open bankingului.

Invitații acestei ediții au fost:

• Raluca Micu – Head of Payments Oversight Division în cadrul BNR
• Cosmin Cosma – CEO & Cofondator Finqware
• Alexandru Cociu – CEO &Cofondator Smart Fintech
• Cătălina Arăteanu – Senior Partnership & Ecosystems Manager în cadrul Raiffesein Bank International (RBI)

Întâlnirea a fost moderată de Răzvan Enache, CX & Growth Consultant.

Open Banking în România

Vorbitorii au arătat că subiectul a căpătat amploare în ultimii 3-4 ani. Trebuie spus că open bankingul, în principal, se ocupă de interconectarea traseelor de date legate de bănci din sistemul existent.

Cosmin Cosma a menționat că, în ultimul an, lucrurile au evoluat într-un mod progresiv. „Prima implementare de open banking făcută în România a fost în septembrie 2020, în cadrul Băncii Transilvania, realizată cu infrastructura Finqware. A urmat, în martie 2021, implementarea sistemului în cadrul CEC Bank. Tot atunci s-a autorizat și primul operator de tip TPP din România. În acest moment sunt peste 10.000 de useri în România care folosesc open bankingul doar prin noi, îmi închipui că numărul este de fapt mai mare, pentru că vorbim și de ceilalți operatori prezenți pe piață.

La rândul său, Alexandru Cociu, de la Smart Fintech, primul TTP autorizat, a menționat că pentru open banking, relevant este ultimul an. „Creșterea este una mare și exponențială și pentru că Smart Fintech a început de la 0, nu a avut o bază de utilizatori de la care să plece. Cât de mare ar fi pool-ul de utilizatori? Cam toată populația bancabilă. Câți au auzit și câți înțeleg despre open banking, aș zice foarte puțini. Eu aș spune că un procent sub 10% din populație a auzit despre open banking, nu că au și folosit ceva pe spațiul respectiv. În zona aceasta nu operăm doar noi, Smart Fintech, ci sunt mulți operatori pașaportați care livrează deja servicii.”

Reprezentantul Smart Fintech a mai spus că vede o diferență și o îmbunătățire considerabilă în discuțiile cu partenerii de business, unde încearcă împreună să creeze niște soluții și produse care să aibă cu adevărat sens.

„Pentru utilizatorul final, open bankingul este relevant în zona de cumpărături online, dacă fac cumpărături fără card sau în zona de asistență financiară sau îi ajutăm să își realizeze analiza de cheltuieli, costuri, încasări. Vom putea discuta de un succes adevărat când va exista o astfel de aplicație pe care o o vom folosi cu toții”, a subliniat Alex Cociu.

Acesta a arăatat că în toate zonele și industriile există interes pentru open banking și peste tot există un use case care poate fi rezolvat prin open banking, iar dorința cea mai mare vine dinspre zona de business. Smart Fintech integrează primele 12 bănci din România în soluțiile lor, iar când sunt dificultăți, esle se rezolvă destul de repede.

Raluca Micu: „Cu toții ne așteptam ca odată cu implementarea PSD2, contextul să fie mult mai dinamic și să avem în primele 6-7 luni de la publicarea legii, intenții de autorizare pe zona de open banking, realitatea ne-a arătat că lucrurile sunt mai complexe. Companiile care dezvoltă astfel de soluții au nevoie de o perioadă pentru a înțelege cerințele de reglementare și până se acomodează cu ceea ce presupune participarea la sistemul financiar. Până urmă, TPP-urile (Third Party Providers) deși nu intră în posesia fondurilor, sunt participanți pe lanțul de plată, deci intră în ecosistemul financiar.”

Oficialul BNR a continuat și a spus să am avut o tranziție lentă, dar că există primul TPP autorizat și dă încredere celorlalte entități să aplice pentru licențiere.

„În cadrul BNR, în ultimii doi ani, Direcția Monitorizare Plăți și Direcția de Reglementare au încercat să acorde sprijin entităților care intră în procesul de autorizare. Avem o fază de pre-consultare, pe care o parcurgem cu fiecare entitate în parte, explicăm care sunt așteptările și modul în care ar trebui să trateze cerințele de licențiere. Procesul de autorizare nu este unul prietenos, iar aplicanții trebuie să se pregătească riguros pentru acest efort.”

Reprezentantul Raiffeisen Bank International, Cătălina Arăteanu, a spus că banca s-a uitat de la început către open banking din punct de vedere strategic și commercial. „A fost foarte important pentru noi să fim gata până la data stabilită de UE și să avem API-urile PSD2 publice și accesibile, însă noi ne-am pus problema ce urmează. Dacă tot investim timp, resurse, knowledge în zona asta de open banking, ce putem face mai departe ca să dezvoltăm acest domeniu.” Cătălina a continuat și a spus că trebuie găsite use case-urile care aduc valoare pentru utilizator. „Clienții nu vor open banking de la noi, ei vor să plătească, să aibă viața mai ușoară. Facem open banking dacă ajută pe cineva, dacă face diferența în viața unui om care folosește servicii financiare.”

Din acest punct de vedere, reprezentantul RBI a spus că este foarte importantă colaborarea cu fintech-urile este vitală. „În 2018, am mapat în câte use case-uri putem folosi open banking, erau peste 70, este o plajă destul de mare. Marea provocare este cum le alegem pe cele mai importante și aici este o super valoare în colaborarea cu comunitatea de fintech-uri, care ne pot ajuta.”

Acces la open banking

Open banking a fost reglementat prin PSD2 (Payment Services Directive 2), adică directiva revizuită de plăți. Este o reglementare aprobată de UE în 2016 și transpusă în legislația națională prin legea 209/2019.

Participanții au vorbit și despre modul în care funcționează în practică open banking-ul și care sunt provocările.

Cosmin Cosma: „Nu ar trebui să știm despre open banking, ar trebui să fie o tehnologie care funcționează în spatele unor produse și noi să știm despre produse. Înainte să vorbim de use case-uri care aduc valoare, este nevoie ca API-urile să meargă. Înainte să ajutăm companiile să automatizeze fluxurile financiare, trebuie să facem ceva ca open banking-ul să aibă consum de API. Iar noi am convins băncile, BT, CEC Bank și alte bănci, să consume aceste API-uri.”

Potrivit reprezentantului Finqware, doar 18% dintre cei care încearcă să își conecteze conturile bancare în alte aplicații duc la bun sfârșit procesul. În același timp, trebuie menționat că doar 12% din toți utilizatorii bancari de servicii financiare din România folosesc internet banking.

„De cele mai multe ori când un client abandonează plata cu produsul SmartPay de la Smart Fintech este din cauza UX, nu din cauza API-urilor care nu funcționează. Portalurile încărcate de bănci sunt de alți furnizori, au alt URL, interfața nu arată similar cu cea propusă de banca clientului în mod normal, se pun tot felul de întrebări și descurajează clienți”, a spus Alexandru Cociu.

El a dat și un exemplu pozitiv de bune practici, nominalizând ING Bank, despre care a spus că care flow-ul de plată prietenos. Reprezentantul Smart Fintech a arătat că majoritatea băncilor tratează fluxul de open banking superficial, fără să acorde aceeași atenție precum canalelor tradiționale.

Oficialul BNR a menționat că reglementatorul are o soluție automatizată de monitorizare a API-urilor, funcțională din luna ianuarie 2022. „Pentru noi a fost crucial că API-urile să funcționeze, pentru ca TPP-urile să poată să își desfășoare activitatea. Soluția pe care am achiziționat-o permite monitorizarea în timp real a disponibilității și performanțelor API-urilor.”

Soluția realizează request-uri către APi-urile băncilor, fiind integrate bănci care cumulează o cotă de 90% din piață. Când este sesizată indisponibilitatea unui API al unei bănci, oficialii BNR întreabă respectiva instituție care sunt motivele.

În plus, BNR a constatat că băncile trebuie să ofere în relația cu TPP-urile nu numai disponibilitatea și performanța prin API-uri ca prin soluțiile de internet și mobile banking, ci trebuie să ofere pentru conturile de plăți accesibile online posibilitatea să efectueze și aceleași tipuri de operațiuni.

Vorbitorii au menționat ca tendință interesul crescut din zona companiilor care au nevoie de soluții și aplicații care să le faciliteze integrarea propriilor sisteme de contabilitate, de facturare cu API-urile băncilor. Iar aici fintech-urile pot avea multă tracțiune pentru că astfel, folosind soluțiile oferite de aceste organizații, companiile nu mai sunt nevoite să se licențieze.

Pe termen lung, colaborarea dintre bănci și fintech-uri va conduce la soluții și produse care vor aduce plus valoare utilizatorilor și vor îmbunătăți tot ecosistemul financiar.

Puteți urmări discuția integrală în materialul video de mai jos.

Asociația Română de Fintech a fost fondată în ianuarie 2020 și reunește 20 membri ce reprezintă start-up-uri și scale-up-uri din industria tehnologiilor financiare (fintech). Aceasta are două obiective fundamentate încă de la fondarea ei: conectarea asociației la autoritățile financiare naționale și europene cu impact în industria fintech, dar și crearea și facilitarea cât mai multor oportunități de dezvoltare pentru membrii asociației.