Mastercard lansează Indicele Plăților Digitale (IDP), un instrument de analiză care urmărește evoluția plăților digitale la nivel național.
După prezentarea cu succes în Ungaria, în 2021, indicele a fost replicat anul acesta în alte șase țări: Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Serbia și România, analizând datele înregistrate în 2021.
Indicele Plăților Digitale analizează dezvoltarea pieței locale de plăți electronice, raportată la trei subindici evaluați pe o scară de la unu la o sută, fiecare cu cu pondere egală în scorul final: infrastructură ‒ subindice care urmărește pregătirea infrastructurii existente și capacitatea acesteia de a permite plăți electronice; cunoștințe ‒ subindice care analizează cunoștințele consumatorilor și înțelegerea plăților electronice de către aceștia; și Utilizare ‒ subindice care arată gradul de adoptare a plăților digitale și poziția acestora față de numerar.
În 2021, Indicele Plăților Digitale din România a obținut un scor de 54 din 100 de puncte, rezultat calculat pe baza punctajelor individuale a celor trei sub-indici: 69 pentru Infrastructură, 49 pentru Cunoștințe și 44 pentru Utilizare.
„Metodele electronice de plată s-au diversificat și au câștigat teren semnificativ în ultimii ani, ca urmare a activităților noastre, ale emitenților, partenerilor și autorităților de reglementare. Cu toate acestea, numerarul joacă încă un rol important în economie și în obiceiurile de plată ale consumatorilor români. Pentru a înțelege resorturile acestei industrii, este imporant să ne uităm la evoluția pieței, la așteptările consumatorilor și la cunoștințele utilizatorilor. Indicele Plăților Digitale răspunde la această nevoie și oferă o viziune holistică asupra acestor categorii de date. Sperăm să fie un instrument valoros pentru toți partenerii noștri, de la jucători din industrie la companii, instituții și administrație, în stabilirea obiectivelor și agendei acestora”, spune Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.
Spațiu de creștere pe toți cei trei subindici
Punctajul de 69 de puncte din 100 pentru Infrastructură indică faptul că există o bază bună de dezvoltare, dar este nevoie, în continuare, de investiții solide pentru creșterea infrastructurii de plăți electronice în România. Iar principalele direcții de acțiune sunt creșterea populației bancarizate, digitalizarea consumatorilor și a comercianților, inclusiv prin dezvoltarea rețelei de terminale de acceptare, intrarea pe piață a noilor tehnologii de plată și intensificarea eforturilor de reglementare.
Nivelul de Cunoștințe a fost evaluat la 49 de puncte din 100, ceea ce lasă loc semnificativ pentru îmbunătățirea atitudinilor și abilităților de utilizare a metodelor digitale de plată existente, în rândul românilor. Deoarece cunoștințele sunt, în general, dobândite de-a lungul unui interval de timp mai îndelungat, rămâne un potențial mare de creștere în acest pilon.
Punctajul de 44 de puncte obținut pentru Utilizare se datorează, în principal, poziției puternice a numerarului în România și a reticenței generale a consumatorilor de a renunța la acesta.
Rezultatul indică faptul că disponibilitatea soluțiilor de plată digitale nu este, în sine, suficientă pentru a stimula gradul de adopție de către consumatori. Există mult loc de îmbunătățire, precum și un potențial semnificativ de familiarizare a utilizatorilor cu metodele digitale de plată de pe piață, precum și cu beneficiile acestora pentru utilizatori.
Poziția României față de alte țări din regiune
Raportul IDP 2021 conține și un modul de comparație între țările analizate, pentru o perspectivă suplimentară legată de nivelul de dezvoltare în fiecare dintre aceste piețe.
Valorile scorului general obținut de țări variază de la 45 la 61 de puncte, cu o medie de 56 de puncte între cele șapte țări analizate. Cel mai mare scor l-a obținut Croația, cu 61 de puncte, urmată de Austria și Grecia, la egalitate, cu 60 de puncte, top trei fiind completat de Ungaria cu 58 de puncte. Pe următoarele poziții sunt România, Bulgaria și Serbia, cu 54, 53 și respectiv 45 de puncte. Variația este determinată, în primul rând, de punctajele pentru Infrastructură, sub-indicele la care țările au scorat cel mai bine, ceea ce implică faptul că majoritatea au o bază solidă pentru plățile digitale.
Prima componentă din cadrul subindicelui a fost infrastructura fără numerar, unde penetrarea conturilor și a cardurilor a fost mare (depășind unul per adult) în fiecare țară, rezultat raportat la populația adultă totală, nu doar la populația bancarizată. În majoritatea țărilor rămâne încă mult potențial pentru îmbunătățirea nivelului de terminalizare.
Disponibilitatea soluțiilor de plată, cealaltă componentă majoră a sub-indicelui, este în mare măsură determinată de mediul de reglementare (cum ar fi aplicarea PSD2 în UE) și de gradul mare de acoperire al tehnologiei contactless în țările vizate.
Țările cu un scor mai ridicat prezintă multe soluții de plată mature disponibile din punct de vedere al infrastructurii. De exemplu, tehnologia contactless a devenit un standard în țările analizate, în timp ce majoritatea arată încă potențial de creștere în ceea ce privește soluțiile de plată mai noi.
Subindicii de Cunoștințe și Utilizare au obținut punctaje mai mici în toate piețele analizate, ceea ce sugerează că este nevoie de timp pentru ca soluțiile de plată să fie adoptate într-o masură cât mai mare de consumatori, după ce au fost introduse pe o anumită piață.
Metodologia de realizare a Indicelui Plăților Digitale
Indicele își propune să ofere anual o imagine holistică asupra plăților, atât din perspectivă cantitativă, cât și la nivel calitativ. Acest studiu combină date statistice din surse publice și datele Mastercard pentru anul 2021, cu concluziile cercetării primare derulate de Mastercard la începutul lui 2022.
Studiul se concentrează pe plățile efectuate de consumatorii locali și, prin urmare, analizează tranzacțiile cu metode de plată locale (respectiv utilizarea conturilor și a cardurilor), care includ atât tranzacțiile naționale, cât și pe cele transfrontaliere.
Indicele este structurat pe trei straturi: indicator, componentă și subindice. Un indicator, elementul cel mai granular al modelului, este o măsură care analizează un anumit unghi de performanță a plăților. Toți indicatorii au fost indexați pe o scară de la 1 la 100 și apoi agregați în componente pentru a condensa informațiile din KPI-uri individuale. Componentele au fost ponderate pentru a forma trei subindici, care au fost considerați la fel de importanți și, prin urmare, ponderați în mod egal în calculul indicelui general.
Consecvența rezultatelor indicelui a fost verificată în toate țările pentru a asigura fiabilitatea.
Foto: Dreamstime
