Chiar dacă inflația și-a temperat ritmul de creștere, nu am scăpat de riscurile economice. Suntem într-o situație dificilă. Avem în față un an electoral și, în ciuda declarațiilor publice legate de stabilitate și creștere, România are nevoie disperată de reforme majore în toate domeniile.

L-am întrebat pe Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, care sunt diagnosticele economiei noastre pe final de an, dar și perspectivele pentru următorii doi ani.

Cum a fost acest an pentru economia României?

De la jumătatea anului 2022, economia României a avut o performanță, în general, mai bună decât a altor țări din regiunea Europei Centrale și de Est (Polonia, Ungaria, Cehia). Totuși, ritmul creșterii economice a încetinit și în România în acest an, iar PIB-ul real a crescut cu doar 1,1% în primele 9 luni din anul 2023, față de aceeași perioadă a anului precedent. Credem că economia a rămas pe o tendință ascendentă și în ultimul trimestru al acestui an și ne așteptăm ca PIB-ul real să crească cu 1,5% în 2023 și cu 2,8% în 2024.

Care sunt la acest moment cele mai mari riscuri pe care economia le întâmpină?

Deficitul bugetului public și deficitul contului curent sunt ambele foarte ridicate și reprezintă vulnerabilități majore pentru economie deoarece o fac dependentă de finanțarea externă. Astfel, în cazul deteriorării sentimentului investitorilor străini față de economiile emergente, economia românească ar putea fi negativ afectată, existând riscul unei recesiuni. Deja vedem riscuri în creștere la adresa evoluției economice în anii următori (2024-2025).

Performanța economiei zonei euro continuă să rămână slabă, fiind astfel un factor negativ pentru exporturi și industrie (un sector având deja o performanță foarte slabă în ultimii doi ani). De asemenea, majorările recente de taxe (ca parte a procesului de consolidare fiscală) ar putea avea un impact negativ asupra consumului gospodăriilor și asupra investițiilor în economie (așteptările noastre sunt ca acest impact negativ să fie limitat, dar o evaluare clară nu este posibilă).

Ne așteptăm ca investițiile în proiecte de infrastructură publică să rămână un motor important al creșterii economice în perioada următoare. De asemenea, ne așteptăm ca venitul real disponibil al gospodăriilor să rămână pe o tendință ascendentă în anul viitor, susținând expansiunea consumului gospodăriilor.

Comisia Europeană spune că economia va crește cu 2,2% în 2023 și că deficitul va fi de 6,3% din PIB. Care ar fi măsurile sistemice care ar îmbunătăți perspectivele economice ale României în următorii 2 ani?

O creștere de 2,2% a PIB real în 2023 este aproape imposibilă în acest moment, primele 9 luni aducând o creștere de doar 1,1% față de aceeași perioadă din 2022. În privința deficitului bugetar, prognoza Comisiei Europene de 6,3% din PIB pentru 2023 pare una realistă, în contextul în care consolidarea fiscală a stagnat în primele 9 luni din acest an.

Perspectivele economice privind creșterea economică pentru următorii doi ani sunt unele favorabile, în opinia noastră. Deficitul public foarte ridicat rămâne însă o vulnerabilitate majoră a economiei. Astfel, consolidarea fiscală ar trebui să fie un obiectiv prioritar al politicilor publice. Creșterea capacității administrative de colectare a taxelor și impozitelor, diminuarea evaziunii fiscale, eliminarea facilităților fiscale și eficientizarea cheltuielilor publice ar putea fi doar câteva măsuri care s-ar putea implementa pe termen scurt pentru îmbunătățirea poziției finanțelor publice.

PNRR a fost prezentat ca un program definitoriu pentru reformarea țării. Vedem că există multe sincope, măsuri întârziate sau ce s-a adoptat nu se implementează. Cum vedeți PNRR la momentul actual?

PNRR rămâne o ancoră de progres și stabilitate pentru economia românească în perioada următoare, chiar dacă progresul realizat este mai lent decât cel stabilit inițial. Cel mai important este însă, ca să mergem înainte cu implementarea reformelor și investițiilor asumate în cadrul PNRR și, la final, când se va trage linie, să reușim să îndeplinim cât mai mult din ceea ce ne-am propus. PNRR rămâne un pilon important pentru dezvoltarea și modernizarea României. PNRR oferă României resurse financiare substanțiale care vor contribui în mod decisiv la dezvoltarea infrastructurii și a potențialului de creștere economică.

Prin ce reforme strategice ar trebui să treacă România pentru a crește nivelul de trai și pentru a avea o economie sustenabilă pe termen lung?

Ar fi multe de discutat. Aș puncta doar câteva aspecte relevante. În primul rând, România are nevoie de investiții și reforme majore în educație și sănătate, două sectoare cheie în societate. De asemenea, dezvoltarea amplă a infrastructurii de transport (terestru, maritim, feroviar) ar trebui să rămână un obiectiv principal pentru autorități în contextul în care favorizează investițiile private din economie și amplifică potențialul de creștere economică. 

Potențialul agricol al României este unul foarte ridicat, dar potențialul acestui sector este încă în mare măsură nevalorificat, lipsa investițiilor în infrastructura publică primară de irigații fiind una dintre cauzele majore ale acestei situații. Deși dispune de resurse importante în agricultură, în ultimii trei decenii, România a înregistrat în mod constant un deficit ridicat în schimburile comerciale internaționale cu bunuri alimentare, exclusiv cereale.

Sustenabilitatea economiei și nivelul de trai al populației depind foarte mult și de calitatea instituțiilor unui stat și de modul în care acestea fac politici publice, stabilitatea macroeconomică fiind o precondiție pentru creșterea economică sustenabilă. Astfel, consolidarea fiscală și îmbunătățirea poziției bugetului public, reducerea evaziunii fiscale și eliminare inechităților din sistemul public de pensii și salarii sunt esențiale pentru dezvoltarea economiei și sporirea nivelului de trai.

Accesul la alocările foarte mari de fonduri europene reprezintă o oportunitate majoră pentru tara noastră care este de natură să susțină investițiile și reformele în multiple domenii din economie, însă creșterea ratei de absorbție este în continuare o provocare pentru autorități.

Cum vedeți anul electoral 2024 din punct de vedere economic și în perspectivă anul 2025?

Deși avansul economic a încetinit neașteptat de mult în 2023, ne așteptăm ca această decelerare să fie una temporară și creșterea economică să se îmbunătățească în anii următori. Prognoza noastră curentă asumă că PIB real se va majora cu 2,8% în 2024 și cu 3,5% în 2025.

Pe de-o parte, creșterea consumului populației ar trebui să fie unul dintre principalii factori determinanți ai creșterii economice anul viitor în contextul în care venitul disponibil real al populației ar trebui să crească.

Perspectivele privind evoluțiile din piața forței de muncă rămân favorabile (salariile din economie vor continua cel mai probabil să crească într-un ritm susținut), veniturile din pensii se vor majora de asemenea substanțial în 2024, iar presiunile inflaționiste sunt așteptate să continue să se reducă.

Pe de altă parte, nivelul investițiilor din economie ar trebui să rămână unul ridicat în 2024. În special investițiile publice ar trebui să înregistreze o creștere amplă anul viitor, mai ales în contextul anului electoral, dar și pe fondul implementării proiectelor din PNRR. Cel mai probabil, sectorul construcțiilor va fi cel care va beneficia cel mai mult de creșterea investițiilor.

Totodată, sectorul serviciilor ar putea să înregistreze o performanță bună în anii următorii. Trebuie menționat însă că majorările de taxe de impozite care vor intra în vigoare la începutul anului viitor ar putea să restrângă apetitul populației de a consuma și al firmelor de a face investiții.

În contextul anului electoral 2024, consolidarea fiscală devine o provocare și mai mare anul viitor, riscurile în privința unui derapaj fiscal de amploare fiind amplificate și de intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor în doua parte a anului următor.

Mai mult, ne așteptăm ca deficitul de cont curent să se mențină ridicat atât în 2024, cât și în 2025 în condițiile în care investițiile publice ample planificate pentru următorii ani vor necesita un nivel foarte ridicat de importuri.

Cum afectează România neintrarea în spațiul Schengen din punct de vedere economic? Care ar fi impactul pozitiv al aderării?

Aderarea la spațiul Schengen va fluidiza tranzitul transfrontalier de mărfuri si de persoane si va reduce costurile implicite si explicite asociate acestuia. Astfel, volumul tranzitului internațional de mărfuri si de persoane ar trebui să crească (și costurile asociate ar putea să scadă), ceea ce va avea un impact favorabil asupra activității economice.

Cum se poate îmbunătăți PIB-ul României pe termen mediu?

Pentru a genera dezvoltare economică pe termen mediu și lung avem nevoie de strategii adecvate care să valorifice potențialul ridicat de care dispune România în diferite sectoare, precum și de investiții majore în infrastructură și capitalul uman. 

Știm că economia are mare legătură cu politicile publice. Cum ar putea fi îmbunătățite aceste pentru ca economia să nu fie afectată în următorii ani?

Pentru a avea dezvoltare economică pe termen mediu și lung, este absolut necesar ca statul să aibă o strategie coerentă prin care să stabilească obiectivele cheie și să mobilizeze resursele necesare pentru atingerea acestor obiective. Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât constrângerile cu care ne confruntăm în prezent sunt din ce în ce mai mari: necesitatea pentru tranziția la economia verde, divergente geopolitice în creștere cu impact asupra reconfigurării lanțurilor globale de producție și distribuție, îmbătrânirea populației, tranziția la economia digitală.

De asemenea, este foarte important ca politicile pe care le adoptă statul, fie că sunt în domeniul economic, fiscal sau social, să fie cât se poate de predictibile. În mod specific, pentru perioada următoare, ar fi necesar ca statul să clarifice modul în care se va realiza procesul de consolidare fiscală, dată fiind dimensiunea foarte mare a deficitului bugetar și riscurile la care este expusă economia din această cauză.

Ce perspective vedeți pe termen mediu?

Din punctul nostru de vedere, perspectivele economiei românești pe termen mediu și lung sunt unele pozitive. Nivelurile încă reduse ale costurilor cu forța de muncă și ale productivității muncii mențin ridicată atractivitatea economiei românești pentru investitori, oferind perspectiva unor oportunități de profit mai ridicate. De asemenea, considerăm că România este bine poziționată geografic și economic pentru a beneficia de reconfigurarea lanțurilor globale de producție și distribuție.

România are acces la alocări substanțiale de fonduri de la Uniunea Europeană a căror fructificare îi va permite să își dezvolte infrastructura de transport, energetică și digitală, ceea ce va amplifica potențialul de creștere economică.

Pe termen mediu, creșterea economică din România ar putea rămâne superioară creșterii economice observate în celelalte țări din regiune.