Sistemul bancar traversează una dintre cele mai faste și mai intense perioade din ultimul deceniu, după criza financiară. Volatilitatea, intensitatea evenimentelor din piețe, democratizarea serviciilor sunt borne care au generat prudență, flexibilitate, reziliență și multe oportunități.

Într-un interviu exclusiv pentru Future Banking, François Bloch, CEO al BRD Groupe Societe Generale, s-a referit la toate aceste aspecte, creionând și o retrospectivă a anului trecut și o prognoză pentru 2023. 

Cum a fost 2022 pentru BRD? Din rezultatele financiare, pare că a fost un an bun. Cum se vede din interior?

Unghiul întrebării este interesant și vă mulțumesc pentru că mi-ați oferit ocazia să o abordez din această perspectivă. Mai mult decât rezultatele financiare, care sunt bune și reprezintă un aspect care validează activitatea noastră în fața acționarilor și investitorilor, anul 2022 reprezintă și perioada în care multe dintre proiectele și procesele interne s-au maturizat și stabilizat.

Am început anul într-o notă pozitivă, după ieșirea din pandemie și cu o evoluție pozitivă a businessului; războiul din Ucraina și criza energetică au schimbat lucrurile, creând incertitudine, un nivel al inflației în creștere, perspective de declin economic.

Dar, pentru noi, 2022 a fost și un an cu multe realizări pe plan intern. Am reușit să progresăm în multe proiecte – digitalizarea este doar unul dintre ele – mai ales datorită coeziunii și solidarității echipelor, și aceasta cred că este principala noastră realizare. Mulți manageri scot în față rezultatele financiare, însă eu cred că modul în care ajungem la ele este la fel de important, iar crearea unei culturi interne în care să se regăsească cât mai mulți colegi este decisivă din acest punct de vedere.

A fost un an al contrastelor, în care avem inflație crescută, prețuri mai mari, un mediu economic instabil. Cu toate acestea, creditarea nu a încetinit, nici pe segmentul persoanelor fizice, nici al celor juridice. Cum explicați acest lucru?

Creditarea nu a încetinit pentru că fluxurile economice majore continuă să funcționeze și pentru că există o anumită desincronizare între ritmul în care crește inflația și intensitatea și amplitudinea consumului.

Să nu uităm că pandemia a însemnat și o perioadă de acumulări financiare, de economisire, iar anumite resurse precum depozitele sau alte investiții făcute anterior continuă să contribuie într-o anumită măsură la susținerea consumului. 


Care este situația pe partea de depozite?

Tendința de creștere a dobânzilor la resurse se va aplatiza încetul cu încetul, prin urmare ne putem aștepta la o creștere moderată a economisirii. La finalul lunii septembrie a acestui an, depozitele clienților erau de 55,2 miliarde de lei, în creștere cu 2,5% față de perioada similară a anului 2021.

Observăm o încetinire a creșterii în raport cu trimestrele anterioare, și vom vedea în ce măsură această tendință, care este oricum dependentă de evoluția dobânzilor în raport cu inflația, va continua și în trimestrul al patrulea al anului și, după aceea, în 2023.

Transformarea digitală a devenit pentru toate băncile un obiectiv major, iar BRD a avut anul trecut mai multe proiecte dedicate. Cum reușiți să vă adaptați acestei schimbări și să implementați acest obiectiv?

Digitalizarea este actualmente o necesitate, ea este cerută de clienți și este o componentă a vieții noastre de zi cu zi. După cum știți, suntem în faza finală a tranziției de la vechea platforma de online banking – MyBRD – către noua platformă, You BRD.

Pe lângă acest proiect, care este cel mai vizibil pentru clienți, am implementat și multe alte soluții interne care sprijină și cresc viteza și eficiența cu care echipele din front office le pot oferi servicii clienților noștri.  

Cum arată strategiile băncii de susținere a antreprenorilor și companiilor?

Zona de corporate banking și IMM-uri este în ADN-ul BRD ca instituție de credit și reprezintă o parte semnificativă a know-how-ului pe care banca noastră îl deține.

Pe segmentul marilor companii, unde suntem o referință de o bună bucată de vreme deja, căutăm să creștem și mai mult nivelul serviciilor și să ne adaptăm la cererile clienților, inclusiv prin soluții personalizate, în zonele de plată a facturilor, cash collection, acceptare sau cash management.

Pe segmentul IMM ne-am adaptat abordarea clientelei prin crearea unor echipe dedicate în întreaga țară, scopul fiind acela de a fi mai aproape și mai relevanți pentru clienți. Am investit și în soluții digitale, dar și în oamenii noștri pentru a-i ajuta să ofere cel mai bun nivel de consultanță.

Ne bucură mult rezultatele, dar suntem conștienți că am început o călătorie lungă și că mai avem multe lucruri de făcut ca să fim la înălțimea așteptărilor clienților. Avem ambiția de a crește pe zona corporate, pe IMM-uri și mari companii, și aceasta include atât continuarea digitalizării ofertei noastre, cât și creditarea.       

Cât de flexibile au ajuns băncile din România în prezent?

Flexibilitatea face parte de o bună bucată de vreme din portretul robot al unei bănci și este un atribut fără de care oricărei bănci i-ar fi greu să reziste pe piață. Serviciile bancare s-au democratizat, același lucru s-a întâmplat și cu relația dintre bănci și clienți – tehnologia a accentuat și mai puternic acest aspect – astfel că a devenit imposibil să nu fii flexibil.

Din punctul de vedere al accesului la bancă, flexibilitatea este maximă. Din cel al diversității gamei de produse și servicii, nu cred că există produs sau serviciu care să fie inaccesibil clienților din România. Aș spune că băncile românești se află în quartila superioară a intervalului în materie de flexibilitate.  

Cum vedeți peisajul general bancar?

România are un sistem bancar matur, echilibrat, solid și bine supravegheat. Văzut din 2022, procesul gradual prin care România și-a construit aproape de la zero, în mai puțin de 30 de ani, un sistem bancar funcțional reprezintă o performanță extraordinară. România și-a construit, cu ajutorul sistemului bancar, mijloacele prin care să-și finanțeze dezvoltarea, și a făcut-o într-un mod măsurat și incluziv, cu atenție atât la acționari, cât și la reglementatori și la clienți.

Sistemul bancar din România este, la finalul lui 2022, pregătit pentru viitor și conectat la principalele tendințe, în special la nivelul noilor tehnologii.  

Cum percepe consumatorul care utilizează servicii bancare schimbările și provocările?

Clientul din România nu se deosebește prea mult de cel din alte țări europene. Mai degrabă putem vorbi despre comportamente diferite în funcție de vârstă.

Tinerii își doresc servicii bancare complete, iar băncile le oferă imediat și oriunde. Acest comportament duce la dezvoltarea serviciilor de mobile și internet banking. La nivelul tinerei generații, există o continuitate între ceea ce vedem în Europa Occidentală și ceea ce se vede în Europa Centrală și de Est.

Există, în același timp, clienți foarte atașați relației fizice cu agenția bancară, dar și unii care aproape că nu mai doresc să aibă de-a face cu unitățile. De aceea dorim să oferim cele două tipuri de soluții în ceea ce noi numim modelul phygital – o combinație între fizic și digital.

În mod progresiv, reducem numărul unităților – o tendință universală în Europa – și, în paralel, transferăm pe mobil operațiunile cotidiene. Însă conservăm prezența fizică, pentru că este o componentă esențială a încrederii consumatorilor de servicii bancare.

Ce vă propuneți pentru acest an? Care sunt planurile pe termen mediu?

Anul 2023 este doar o stație pe drumul către 2025, un reper important pentru planul nostru strategic „Horizons”.

Am definit trei linii principale de acțiune pentru 2025: satisfacția clientului și digitalizare, tranziția către sustenabilitate și eficiența liniilor de business.

Dorim în acest fel să ne întărim poziția pe piața românească, să fim lider în tranziția energetică spre sustenabilitate și să oferim mai mult sprijin economiei și societății românești. Un accent deosebit cade pe domeniul ESG, ambiția noastră fiind să acordăm, până în 2025, cumulat, finanțări sustenabile de peste 1 miliard de euro.

Care sunt prognozele macro ale băncii legate de situația economică locală, regională și internațională pentru acest următorii doi ani?

Așa cum arată ultimele estimări ale Băncii Centrale, într-un perimetru constant, rata inflației ar trebui, din prima parte a anului 2023, să înceapă să scadă, pentru a ajunge din nou să fie exprimată cu o singură cifră la începutul anului 2024.

În aceste condiții, și dobânzile ar putea să urmeze aceeași tendință, cu un anumit decalaj în timp.

Indicii Robor și IRCC vor urma și ei aceste tendințe. Ar trebui notat, totuși, că cele mai recente cifre legate de inflație erau mai mari decât arătaseră previziunile, prin urmare ne putem aștepta ca volatilitatea din piață să persiste.

Acest lucru se datorează și situației regionale și internaționale, care este încă fluidă, și există încă multe incertitudini legate de războiul din Ucraina și consecințele lui la nivel internațional. 

Foto: BRD