Flavia Popa, BRD: „«Înverzirea» economiei europene este un proces treptat și planificat”

Climate Change Summit, primul și cel mai amplu eveniment din Europa Centrală și de Est dedicat schimbărilor climatice, transformă Bucureștiul pe 19 și 20 octombrie în kilometrul zero al soluțiilor sustenabile.

Timp de două zile, peste 1500 de participanți, alături de inovatori, antreprenori, cercetători, reprezentanți ai asociațiilor patronale și de business sau ai societății civile, precum și oficiali guvernamentali și din administrația publică se reunesc pentru o cauză comună: identificarea de soluții aplicabile în multiple domenii pentru provocările aduse de schimbările climatice.

Dacă prima zi a evenimentului, care va avea loc la Opera Națională, aduce în fața participanților peste 50 de speakers, români și internaționali, în paneluri și discuții despre un viitor sustenabil, cea de-a doua zi a Climate Change Summit aduce conferințe, workshopuri și mese rotunde în peste 20 de locații din București, pentru a explora și modela viitorul.

Teme precum inovații din domeniul sustenabilității, politici climatice, finanțări verzi și economie circulară, conservarea naturii și acțiuni concrete în lupta împotriva schimbărilor climatice se regăsesc pe agenda Climate Change Summit 2023. 

Am vrut, așadar, să aflăm mai multe despre eveniment, dar și despre felul în care BRD tratează sustenabilitatea, chiar de la Flavia Popa, Secretar General BRD, inițiatoarea și fondatoarea proiectului. 

Care sunt obiectivele pe termen scurt și lung ale băncii în ceea ce privește gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și adaptarea la acestea? Cum măsurați impactul ecologic al operațiunilor și investițiilor băncii și cum contribuie acestea la reducerea amprentei de carbon?

BRD este parte a grupului Societe Generale, care la rândul său este membru fondator al Net Zero Banking Alliance (NZBA), o coaliție de bănci formată sub egida ONU, dedicată promovării obiectivelor globale net zero prin activitățile lor de finanțare. Membrii NZBA se angajează să facă tranziția emisiilor de gaze cu efect de seră din portofoliile lor de împrumuturi și investiții pentru a ajunge la net zero până în 2050 și, de asemenea, să stabilească ținte pentru 2030, concentrate inițial pe sectoarele prioritare în care băncile pot avea impactul cel mai semnificativ.

La fel ca restul companiilor, și băncile se adaptează și inițiază procese de transformare a propriilor businessuri, din punctul de vedere al sustenabilității. Acest lucru se întâmplă pe mai multe direcții. Una dintre ele este digitalizarea și diminuarea amprentei de carbon prin eficientizarea consumului de resurse – apă, hârtie, curent electric. O alta este folosirea energiei din surse sustenabile – fie că este vorba despre energie solară sau hidro.

De exemplu, la BRD avem un obiectiv care constă în reducerea amprentei de carbon cu 50% în 2030 comparativ cu 2019, dar ambiția noastră este de a atinge acest obiectiv în 2025.

Anul trecut, în 2022 am ajuns deja la o scădere de 25% a consumului de energie față de 2019, așa că suntem încrezători că ne vom atinge obiectivul. Am lansat o serie de proiecte pentru a reduce consumul de energie și apă (panouri solare pe clădirile proprii, înlocuirea echipamentelor vechi cu echipamente eficiente energetic pentru răcire și încălzire, sistem de iluminat cu LED, optimizarea temperaturii interioare, echipamente IT de generație nouă, robinete inteligente pentru baie în proiectele de modernizare etc.

Revenind însă la business, în contextul sustenabilității, băncile joacă un rol extraordinar de important, de „filtru” pentru proiectele care pot primi finanțare și se califică atât din punctul de vedere al analizei de risc cât și din cel al criteriilor de sustenabilitate. Desigur, inovarea reprezintă și ea un criteriu important, mai ales dacă intervine direct în performanța business-ului.

Cum colaborați cu clienții de business ai băncii pentru a-i încuraja să își alinieze activitățile cu principiile de mediu și sustenabilitate?

Pentru început, trebuie să acceptăm că „înverzirea” economiei europene este un proces treptat și planificat. Pachetul legislativ european «Fit for 55», al cărui obiectiv este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, faţă de nivelul anului 1990, prevede atingerea neutralităţii climatice până în anul 2050. Pentru moment însă, nu există încă alternative verzi pentru o serie întreagă de activități sau industrii a căror închidere imediată ar fi disruptivă pentru economii și ar provoca tensiuni sociale importante.

Băncile au prevăzut ieșirea treptată din industriile poluante în ritm cu proiecțiile politicilor publice la nivel național și comunitar și cu documentele legate de finanțarea sustenabilă, în concordanță cu Taxonomia UE.

Finanțările verzi la nivelul întregului sistem financiar bancar din România încă înregistrează o pondere scăzuta în totalul finanțărilor acordate companiilor sau entităților publice, de circa 1% din totalul expunerilor și de 4% din valoarea creditelor acordate, în perioada aprilie-mai 2023, potrivit datelor BNR.

Dinamica acestora indică o ușoară tendință de creștere față de anii anteriori și este influențată de o multitudine de factori, totuși nivelul relativ scăzut al accesării creditelor verzi indică un potențial semnificativ de dezvoltare. Valorificarea acestei oportunități poate fi realizată doar printr-o promovare susținută și printr-o strategie de schimbare de optică de business, la care noi, ca finanțatori, avem un rol important de jucat, acela de inițiatori ai schimbării.

La BRD, sprijinim și contribuim la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD), care acoperă toate domeniile vieții economice și sociale, de la valoarea economică generată și o guvernanță solidă, până la schimbările climatice, educația de calitate, realizarea egalității de gen, viața sănătoasă, inovare, consum responsabil. Obiectivele noastre de sustenabilitate din zona de business sunt dublate de cele din zona de resurse umane, unde să fii angajator responsabil înseamnă încurajarea și susținerea diversității și a echității de gen, sau să ai obiective legate de reducerea amprentei de carbon, prin investiții în echipamente și infrastructură mai prietenoase cu mediul.

Începând din 2021, am avut un volum de tranzacții sustenabile de aproximativ 800 milioane de euro și am marcat două premiere pe piața locală: cel mai mare credit verde (acordat companiei Hidroelectrica) și prima emisiune de obligațiuni corelată cu obiective de sustenabilitate de la Bursa de Valori București, pentru care banca noastră a fost coordonator unic. În context, facem tot posibilul pentru a-i consilia pe clienții care își doresc să fie în primul val al transformării sustenabile a afacerilor lor și să învățăm împreună cu ei.  

De asemenea, primele produse verzi și-au făcut apariția pe piața persoanelor fizice, iar noi ne înscriem în acest trend cu o ofertă completă de finanțare verde pentru clientela de persoane fizice pe care am lansat-o anul trecut, dublată de accelerarea digitalizării, menită să reducă amprenta noastră fizică.

Care sunt parteneriatele și colaborările cheie pe care le-ați dezvoltat pentru a sprijini inițiative de mediu și sustenabilitate, inclusiv cele din comunitatea locală? Ce efecte au avut?

Cultura este, cronologic, cel dintâi domeniu de care ne-am atașat foarte puternic si pe care l-am susținut cum am știut mai bine. Am creat Fundația9 cu misiunea de a sprijini noile generații de creatori de cultură și educație, gânditorii curajoși, de a dezvolta o mare comunitate care să ne reamintească în fiecare clipă de ce cultura și educația sunt vitale pentru o națiune liberă și responsabilă, îndrăzneață, empatică și solidară.   

Azi, în 2023, Scena9 este un punct de reper atât în jurnalismul cultural, iar Rezidenta9 un hub cultural cu nenumărate evenimente culturale. Împreună cu Galateca am pus bazele NeoArt Connect, prima rețea națională de artă și știință.  

Muzica este conectată în mod natural la cultură, și ne-am legat numele de proiecte-eveniment precum Turneul Stradivarius al violonistului Alexandru Tomescu, Sonoro Conac și Sonoro Musikland, Violoncellissimo, ansamblul cameral condus de maestrul Marin Cazacu, Euphonia, Orgile României, pe care le-am susținut cu pasiune, le-am adus aproape de oameni, în orașele mari și mici ale României și chiar și în unele zone rurale, cu semnificații deosebite pentru cultura, muzica sau istoria României. Am devenit, de asemenea, partenerul Festivalului Internațional „George Enescu”.

Susținem sportul și pe tinerii sportivi, pentru că sănătatea unei națiuni, încrederea în propriile forțe și mândria se construiesc și așa. Astfel, de aproape zece ani suntem alături de handbalul românesc în calitate de partener. Suntem susținătorii programului „GoScholarship”, unic în România, care îi sprijină pe sportivii de performanță cu vârste între 14 și 18 ani, din diverse sporturi, să își desăvârșească pregătirea profesională și educațională.  

Exemplele de mai sus sunt doar câteva din pleiada de proiecte în care BRD este implicată alături de partenerii ei. Și, pentru că CSR este despre sustenabilitate, voi aminti și alte trei proiecte ale noastre, legate în mod direct de mediu. Primul este Climate Change Summit, cel mai important eveniment de sustenabilitate din Europa de Sud-Est, o tribună de la care am vorbit și vom mai vorbi despre provocările tranziției verzi.

Cel de-al doilea este, în colaborare cu Florin Stoican, sprijinirea proiectului geoparcului candidat UNESCO „Oltenia de sub munte”, care aplică un concept integrat de dezvoltare durabilă și are în vedere evaluarea, promovarea și valorificarea durabilă a patrimoniului natural și cultural local.

Cel de-al treilea este legat de reconstruirea comunităților. Se numește „Între vecini” și asigură gratuit panouri fotovoltaice pe blocuri și suport pentru implementarea unor acțiuni sustenabile, beneficiarii fiind comunitățile urbane care locuiesc la bloc.

Dincolo de mediul privat, ce probleme identifici, când vine vorba despre instituțiile și politicile statului, privitor la sustenabilitate economică, dar și la așa-zisa incluziune financiară, unde România punctează foarte prost în Europa?

România, stat membru al Uniunii Europene, trebuie să se conformeze politicilor stabilite la nivelul întregii organizații și să transpună legislația la nivel intern. Deși poate nu pare azi, cred că lucrurile vor merge de acum încolo cu o viteză destul de mare, pentru că sunt obiective de atins, iar noi, România, trebuie să ne facem partea noastră.

Desigur, sustenabilitatea economică ne preocupă și în calitate de actor major în finanțarea economiei reale și credem că este un deziderat sine qua non, într-un context complex.

Lucrurile sunt puțin diferite în materie de incluziune financiară. Este o zonă în care s-au acumulat decenii de decalaje economice și de mentalitate, niveluri diferite de dezvoltare și educație financiară, clivaje între urban și rural.

Este o chestiune care se poate rezolva și top-down, așa cum au rezolvat-o și alte țări din zona noastră geografică, însă personal cred că ar trebui să ajungem acolo pe alte căi, mai ales prin educație și comunicare permanentă.

Ce strategii și soluții inovatoare dezvoltați pentru a oferi servicii financiare accesibile și convenabile pentru segmentele subreprezentate ale populației, cum ar fi persoanele cu venituri mici sau comunitățile rurale?

Digitalizarea și tehnologizarea sunt privite în general drept soluțiile potrivite pentru facilitarea accesului la serviciile bancare. Cu toate acestea, ele nu sunt suficiente, pentru că în primul rând cineva ar trebui să aibă un cont înainte de a avea, de exemplu, o aplicație de mobile banking.

Primul pas care trebuie facut este creșterea gradului de bancarizare de bază. De-a lungul timpului, am imaginat diferite strategii pentru zona rurală, de tip agenții volante sau automate multi-funcționale, multe dintre acestea se găsesc și acum amplasate în diferite localități din rural sau urbanul mic. Incluziunea financiară se declină și prin alte mijloace, prin politici de convergență a nivelului de trai și a calității vieții, prin politici de educație și așa mai departe. 

Care sunt politicile și măsurile implementate de BRD pentru a asigura că toți clienții, inclusiv cei vulnerabili, au o experiență financiară echitabilă și corectă?

Răspunsul la această întrebare este, în opinia mea, destul de puțin sofisticat, chiar simplu. Trebuie să facem apel la valorile de bază ale bankingului, care sunt încrederea și transparența. Toți clienții, fără diferențe în materie de produse deținute sau venituri pentru bancă, sunt tratați la fel, cu același respect și aceeași atenție.

De asemenea, trebuie să recunoaștem greșelile, atunci când le facem, și să le remediem. De aceea, fiecare bancă trebuie să aibă un mecanism transparent și prompt de rezolvare a reclamațiilor, precum și o structură de calitate, care să integreze în businessul operațional concluziile rezultate din interacțiunea cu clienții. Plecând de aici, suntem în măsură să construim o experiență plăcută și mai ales corectă pentru toți clienții.

Ce sperați să obțineți cu acest proiect, Climate Change Summit? Ce planuri aveți pentru ediția următoare?

Principala misiune a acestui eveniment, așa cum l-am gândit, este aceea de a sprijini conștientizarea, la nivelul diferitelor grupuri din societate, a necesității de a reuși tranziția sustenabilă. Este un proces greu și complex, cu implicații în toate zonele, pornind de la legislație până la educație, știință și tehnologie.

Rolul Climate Change Summit este de a-i aduce pe toți cei care pot contribui în jurul aceleiași mese de discuție. Nu dorim să ne poziționăm ca profesori sau îndrumători în materie, ci să facilităm schimbul de idei, viziuni și opinii între oameni care învață unii de la ceilalți într-un proces incluziv și agil.

Despre ediția viitoare este încă devreme să vorbim, în aceste momente ne concentrăm toată energia asupra ediției 2023. Desigur, suntem deschiși la sugestii din partea tuturor celor care asistă sau participă la eveniment.

Ce noutăți aduce cea de-a doua ediție a Climate Change Summit, care se întâmplă pe 19 și 20 octombrie la București? Care sunt highlighturile?

Anul acesta, evenimentul va sta sub semnul intersecționalității, al modului în care tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, de la economie până la educație, influențează mediul în care trăim.

Ca să încep cu noutățile, anul acesta vom avea 20 de evenimente în diferite locuri din oraș – pe lângă evenimentul principal, care va avea loc la Opera Română pe 19 octombrie, ducem dezbaterile în comunitate. Am implicat Universități precum Politehnica, USAMV, Universitatea Româno-Americană, SNSPA, companii, camere bilaterale de comerț, librăria Cărturești. Sunt evenimente deschise publicului, la care doritorii pot participa, și pe care le organizăm tocmai ca să cuprindem o parte cât mai mare din societate, și ca să dăm o voce cât mai mare acestor tematici atât de importante. Programul acestor evenimente poate fi consultat aici: https://climatechange-summit.org/day-2-events/  

Altfel, summitul care anul acesta va avea loc la Opera Română strânge la un loc reprezentanți ai comunității internaționale, experți din think-tank-uri specializate în politici de sustenabilitate, actori economici majori, antreprenori, societatea civilă și autorități pentru a vorbi despre soluții pentru schimbările climatice, economie circulară, energie verde, orașe și mobilitate, biodiversitate, politici verzi. Vom avea speakeri de anvergură internațională, reprezentanți ai Națiunilor Unite și ai Uniunii Europene, antreprenori creativi, de referință în domeniul ESG, actori ai mediului ONG din Europa, și îi invităm, pe această cale, pe toți cei care doresc să participe, să ceară un bilet la eveniment pe climatechange-summit.org. Participarea fizică este gratuită, însă locurile sunt limitate, deci, grăbiți-vă!