Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.

De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, după cum relatează Agerpres. În plus, sunt menținute nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a anului trecut, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.

„Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu", precizează instituţia.

Ce constată BNR?

Banca Națională arată că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat peste aşteptări scăderea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72% în noiembrie, de la 8,83% în septembrie, în condiţiile continuării încetinirii creşterii preţurilor alimentelor şi energiei, precum şi ca urmare a ieftinirii combustibililor, sub impactul diminuării cotaţiei ţiţeiului.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat trendul descendent mai mult decât s-a anticipat, reducându-se la 9,1% în noiembrie, de la 11,3% în septembrie. Acest fapt s-a datorat efectelor de bază dezinflaţioniste mai extinse, al scăderii prețurilor mărfurilor agroalimentare şi al măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază. Mai mult, au scăzut și preţurile importurilor.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 6,9% în luna noiembrie, de la 9,2% în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s au redus în noiembrie la 11,2% şi la 10,3%, de la 12,6% respectiv 11,4% în septembrie.

Economia stagnează

Activitatea economică şi-a încetinit semnificativ creşterea în trimestrul III 2023, la 0,9%, de la 1,6% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), dar mai puţin decât s-a previzionat. Această evoluţie face probabilă o restrângere mai temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval faţă de cea anticipată.

În raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit marginal în trimestrul III, la 1,1%, de la 1% în trimestrul II, rămânând astfel modest din perspectivă istorică, în condiţiile în care variaţia stocurilor şi-a majorat impactul contracţionist deja foarte mare, iar aportul consumului administraţiei publice a devenit uşor negativ.

Formarea brută de capital fix şi-a reamplificat însă dinamica anuală la un nivel de două cifre în trimestrul III 2023, iar consumul gospodăriilor populaţiei a înregistrat o creştere în termeni anuali după stagnarea din intervalul precedent.

Exportul net a continuat să-şi majoreze influenţa expansionistă, dată fiind continuarea creşterii ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor, pe fondul adâncirii mai pronunţate în teritoriul negativ a celei din urmă.

Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a reaccentuat uşor declinul faţă de perioada similară a anului trecut, iar deficitul de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul II, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanţei veniturilor primare în trimestrul III, pe seama evoluţiei profiturilor reinvestite.

BNR vede o încetinire uşoară a ritmului trimestrial al PIB în trimestrul IV 2023, implicând totuşi o creştere economică mai solidă în termeni anuali în acest interval decât cea previzionată anterior.

În acelaşi timp, producţia industrială şi-a atenuat semnificativ contracţia în termeni anuali, iar volumul lucrărilor de construcţii a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre, în decelerare totuşi faţă de trimestrul III.

Pe acest fond, deficitul comercial şi-a temperat semnificativ scăderea în termeni anuali în luna octombrie, iar deficitul de cont curent a înregistrat o creştere substanţială - ca urmare a înrăutăţirii abrupte a soldului balanţei veniturilor primare - continuând totuşi să se reducă pe ansamblul primelor 10 luni ale anului.

Piața muncii

Datele recente arată o stopare a creşterii în termeni lunari a efectivului salariaţilor din economie în septembrie-octombrie şi menţinerea relativ stabilă a ratei şomajului, inclusiv în noiembrie, alături de prelungirea în prima lună din trimestrul IV a trendului uşor descendent al dinamicii anuale a costului unitar cu forţa de muncă din industrie, care rămâne însă la un nivel de două cifre deosebit de înalt.

Potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au accentuat scăderea în trimestrul IV 2023, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ, corectându-şi în mare parte creşterea din intervalul precedent, pe seama evoluţiilor din industrie şi servicii.

Piața monetară

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au înregistrat noi mici scăderi în prima parte a lunii noiembrie 2023, pentru ca apoi să rămână relativ stabile, în timp ce randamentele titlurilor de stat s-au mărit abrupt la mijlocul trimestrului IV 2023, dar şi-au reluat şi şi-au accentuat ulterior descreşterea - în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, în contextul revizuirii aşteptărilor investitorilor privind momentul iniţierii de către Fed a ciclului de scădere a ratei dobânzii, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc.

În această conjunctură, dar şi pe fondul atractivităţii relative încă ridicate a plasamentelor în monedă naţională, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi în lunile noiembrie şi decembrie. În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat aprecieri în ambele luni, ca urmare a slăbirii graduale a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale în acest interval.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a stopat în debutul trimestrului IV 2023 trendul descendent, înregistrând mici creşteri în octombrie şi noiembrie, până la 5,4%, de la 4,5% în septembrie, în condiţiile în care noile scăderi pronunţate de ritm consemnate de componenta în valută au fost mai mult decât contrabalansate de reaccelerarea creşterii împrumuturilor în lei.

Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a reluat ascensiunea, ajungând la 68,5% în noiembrie, de la 68,1% în septembrie.

Previziuni și riscuri

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se va mări în prima lună a anului curent și își va relua apoi descreșterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023.

Creșterea va fi antrenată de majorarea și introducerea în luna ianuarie a unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflației va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei – prioritar efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale cotației țițeiului –, precum și dinamica în descreștere a prețurilor importurilor.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflației decurg totuși din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat recent în vederea susținerii procesului de consolidare bugetară, precum și din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024.

Incertitudini și riscuri semnificative sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, având în vedere execuția bugetară din 2023 și coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum și implicațiile noii legislații privind pensiile și dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, îndeosebi din Germania.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale înăspririi condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Foto: Dreamstime