Dobânda cheie a ajuns la 5,50%

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât vineri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022, informează Agerpres.

De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la la 4,50% pe an, de la 3,75%.

Păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit sunt alte decizii luate vineri de CA al BNR pe probleme de politică monetară.

+

Prognoza actualizată a Băncii Naţionale a României evidenţiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III al anului curent şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent.

„Perspectiva plafonării şi a descreşterii ratei anuale a inflaţiei are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea ofertei, inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în martie 2023, precum şi manifestarea unor ample efecte de bază dezinflaţioniste, alături de influenţele decurgând din probabila restrângere rapidă şi închidere a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului viitor, urmată de adâncirea gap-ului PIB în teritoriul negativ”, se arată în documentul publicat vineri de BNR.

Pe acest fond, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală, timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei uşor sub punctul central al ţintei.

+

Incertitudinile apar ca urmare a schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili.

Riscuri notabile continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor produselor energetice, precum şi din persistenţa blocajelor în lanţuri de producţie şi aprovizionare - în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate - cărora li se alătură cele decurgând din seceta prelungită pe plan intern şi în alte ţări europene, subliniază banca centrală.

Potrivit BNR, războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei rămân o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei.

Acestea se vor resimți în puterea de cumpărare, dar și în activitatea, profiturile și planurile de investiții ale companiilor. Evident, riscul va rămâne ridicat n regiune, ceea ce va avea un impact negativ asupra costurilor de finanțare a economiilor europene.

„Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, însă şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbţia şi valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale”, se mai precizează în comunicat.

+

Conform băncii centrale, incertitudini şi riscuri majore sunt asociate şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global.

BNR mai arată că relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ± 1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

Sursă foto: Photo 48322952 / Bnr © CarolRobert | Dreamstime.com