Doar 1 din 10 români are încredere în băncile din România

Doar unul din zece români are încredere în băncile din România, în timp ce 23% dintre aceștia se simt înşelaţi în relaţia cu instituţiile bancare, relevă rezultatele unui studiu realizat de Ipsos.

Topul subiectelor care îi preocupă pe cetăţenii României în acest moment arată, în mod deloc surprinzător, că principala îngrijorare a românilor (47%) este legată de puterea de cumpărare în perioada inflaţionistă pe care o traversăm. Îngrijorarea este mai pregnantă în rândul celor cu venituri medii pe gospodărie, precum şi în rândul părinţilor cu copii liceeni, împovăraţi cu cheltuielile aferente etapei educaţionale pe care o parcurg copiii lor.

În același timp, 39% dintre români sunt neliniştiţi de nivelul salarial, cu precădere femeile şi românii cu educaţie medie, în rândul lor regăsindu-se şi cei care obişnuiesc să împrumute bani de la familie, prieteni sau colegi până la următorul salariu.

De asemenea, sărăcia şi inegalitatea socială îi îngrijorează pe 34% dintre români, în principal pe cei cu venituri mici, pensionari sau şomeri.

Pe unul din cinci români îi preocupă siguranţa locului de muncă şi în egală măsură situaţia pensiilor. Pensiile reprezintă o frământare mai puternică în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 50-65 ani, în special bărbaţi, din oraşe mici sau zone suburbane, mai mult în sudul ţării şi în rândul persoanelor cu venituri reduse pe gospodărie.

Departe de fi o preocupare principală şi indicând reticenţa populaţiei generale de a contracta credite în perioada următoare, 5% dintre români semnalează îngrijorare în ceea ce priveşte accesul la creditare. Îngrijorarea este manifestată în principal de cei care plănuiesc să acceseze un credit imobiliar în următoarele 12 luni, cei care şi-au făcut un obicei din a rambursa anticipat rate pentru creditele în curs, precum şi de părinţii cu copii nou-născuţi, care au probabil planuri pentru o locuinţă potrivită cu noua etapă din viaţa lor.

Comportamentul financiar al românilor evidenţiază o combinaţie de moderare şi planificare a cheltuielilor, încercarea de a diminua interacţiunea cu instituţiile financiare şi o perspectivă încă timidă de independenţă financiară prin investiţii.

Sondajul relevă faptul că principalul comportament manifestat de români în această perioadă este cumpătarea. Astfel, 45% dintre conaţionalii noştri afirmă că acordă mai multă atenţie cheltuielilor care nu sunt neapărat necesare.

Este în principal cazul populaţiei vârstnice (50-65 ani), pensionarilor şi părinţilor. Aceştia sunt mai preocupaţi de evoluţia inflaţiei şi menţionează că în ultima perioadă au renunţat să cumpere diverse categorii de produse, fie că vorbim de produse electronice şi electrocasnice, îmbrăcăminte şi încălţăminte, dar şi produse alimentare sau de uz curent (gustări ambalate, sucuri, cafea, tutun şi băuturi alcoolice), ceea ce conduce la o încetinire a consumului, în general.

Doar 36% dintre români menţionează că le ajung banii de la un salariu la altul. Sunt în general persoane căsătorite, cu nivel social ridicat (educaţie superioară, profesii intelectuale, venituri ridicate pe gospodărie). La polul opus sunt mai degrabă persoanele necăsătorite, muncitorii, populaţia cu studii medii, respectiv persoanele cu venituri mici, aceştia împrumutând des bani de la familie sau prieteni.

Unul din trei români (29%) menţionează economisirea lunară ca şi comportament financiar. Sunt în general tineri cu vârste cuprinse între 30-39 ani, cu statut social superior (educaţie superioară, profesii intelectuale, venituri ridicate pe gospodărie).

Aceştia deţin un portofoliu variat de servicii: conturi de economii la bănci, asigurări de viaţă, abonamente de sănătate la furnizori de servicii medicale. Ei îşi monitorizează cu recurenţă veniturile şi cheltuielile lunare sau se informează frecvent cu privire la modalităţile de optimizare a bugetului. Deţin într-o măsură mai mică împrumuturi bancare sau alte produse de creditare, o parte dintre ei preferând să investească în titluri de stat sau la bursă.

Autorii cercetării susţin că, deşi timidă, tendinţa de independenţă financiară oferă un semnal pozitiv cu privire la preocuparea românilor pentru creşterea bunăstării şi asigurarea viitorului în aceste vremuri incerte. Astfel, 9% dintre cei intervievaţi menţionează investiţii personale în titluri de stat, iar 8% investesc la bursă.

Datele oferă semnale destul de clare despre reticenţa populaţiei în relaţia cu băncile în contextul curent. Intenţia de a accesa credite bancare este firavă, fie că vorbim de credite de nevoi personale (8%) sau de credite imobiliare (6%). Proporţia celor care plănuiesc să achiziţioneze o casă în viitorul apropiat fără a accesa un credit imobiliar (8%) depăşeşte uşor ponderea celor care preferă creditarea (6%). Mai mult, se observă un comportament de rambursare anticipată periodică a creditelor în curs (10%) şi intenţia de închidere a cardurilor de credit (11%).

Totodată, unul din patru români (23%) susţine că preferă să împrumute sume de bani de la familie sau prieteni, decât să contracteze un credit bancar.

Toate acestea vin pe fondul îngrijorării cu privire la puterea de cumpărare şi de rambursare a împrumuturilor, dar şi în condiţiile unei încrederi extrem de reduse a populaţiei în băncile din România.

Studiul Ipsos a fost realizat online prin intermediul platformei Ipsos, în perioada 26-29 mai 2023, pe un eşantion de 600 cetăţeni români adulţi. Rezultatele studiului sunt reprezentative pentru populaţia cu acces la internet.

Foto: Dreamstime