Din car în teleguță. AI președinte

„Deficitul bugetului public și deficitul contului curent sunt ambele foarte ridicate și reprezintă vulnerabilități majore pentru economie deoarece o fac dependentă de finanțarea externă. Astfel, în cazul deteriorării sentimentului investitorilor străini față de economiile emergente, economia românească ar putea fi negativ afectată, existând riscul unei recesiuni. Deja vedem riscuri în creștere la adresa evoluției economice în anii următori (2024-2025).” Asta mi-a spus Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, într-un interviu pentru Future Banking pe care îl puteți citi aici.

Economia este o știință complexă, dar are la bază câteva reguli simple, pe care le poate înțelege oricine. Cheltuiești cât încasezi. Dacă vrei să cheltuiești mai mulți bani, îți trebuie noi venituri sau împrumuturi. La acest moment, România, prin vasta știință a celor care au fost aleși la conducere și a experților lor de partid, cheltuiește mult prea mult pentru cât adună la buget.

Astfel, potrivit Europa Liberă, deficitul a crescut cu 14 miliarde de lei într-o singură lună și a ajuns la peste 56 de miliarde lei, la finalul lui septembrie, chiar dacă veniturile au fost în creștere față de 2022. Cheltuielile au fost de aproape 424,5 mld. de lei, adică cu 13,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Investițiile sunt la un modest 3%, față de 7%, cât e prevăzut în buget.

În cifre absolute, cei mai mulți bani de la buget s-au cheltuit pe asistență socială – 145,11 mld. de lei, cu 9,9% mai mult ca în 2022. Și cheltuielile de personal au fost mai mari decât anul trecut, de 96,69 mld. de lei. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 53,99 mld. de lei, în creștere cu 9,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Mai sunt diverse alte cheltuieli, cele legate de implementarea proiectelor cu fonduri europene, dar nu așa de spectaculoase. Și ar trebui să menționez că am plătit 23,5 miliarde de lei pe dobânzi în primele nouă luni ale anului.

În același timp, până la final de septembrie 2023, încasările de peste 368 de miliarde de lei, cu 11% mai mult ca anul trecut. Creșterea a fost susținută, în principal, de evoluția încasărilor din impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, fonduri europene și impozitul pe profit.

Iar cu noua lege a pensiilor, vă dați seama cât o să crească deficitul? Și nu, nu sunt împotriva pensionarilor, Doamne ferește, părinții mei sunt pensionari, chiar doresc să le crească pensiile, pentru că au muncit 45 de ani, la fel ca mulți alții și au pensii infime. Problema cu creșterea pensiilor este nesustenabilitatea. Ca să crești, trebuie să aduci bani de undeva. Adică fie impui taxe noi, fie iei niște măsuri să reduci cheltuielile.

Economia te pleznește când ți-e lumea mai dragă, pentru că se aplică cele mai simple reguli. Nu poți să inventezi o nouă economie, doar pentru că partidul a decis că vrea noi reguli.

Dacă am avea un partid bazat pe inteligență artificială la anul, lucrurile ar fi mai simple. Glumesc, desigur. Dar am întrebat copilotul AI din Bing de la Microsoft ce măsuri ar trebui să ia statul ca să își eficientizeze activitatea. Las mai jos răspunsurile primite:

• Îmbunătățirea colectării veniturilor prin combaterea evaziunii fiscale, modernizarea administrației fiscale, simplificarea și armonizarea sistemului fiscal, extinderea bazei impozabile și stimularea conformării voluntare a contribuabililor.
• Prioritizarea cheltuielilor publice în funcție de impactul lor asupra creșterii economice, a dezvoltării sociale și a protecției mediului. 
• Alocarea de resurse suficiente pentru investițiile publice în infrastructură, educație, sănătate, cercetare și inovare, care au efecte de lungă durată.
• Optimizarea cheltuielilor de personal prin reducerea numărului de angajați în sectorul public, corelarea salariilor cu performanța și competențele, eliminarea inechităților și a sporurilor nejustificate, limitarea cumulului de pensie cu salariu la stat.
• Raționalizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile prin aplicarea unor criterii de eficiență și transparență în achizițiile publice, reducerea consumului de energie și resurse, digitalizarea serviciilor publice, promovarea colaborării între instituții și niveluri de guvernare.
• Reformarea cheltuielilor de asistență socială prin revizuirea și actualizarea criteriilor de eligibilitate și a cuantumului beneficiilor, introducerea unor mecanisme de activare și inserție pe piața muncii a beneficiarilor, consolidarea sistemului de protecție socială pentru grupurile vulnerabile.
• Consolidarea managementului datoriei publice prin diversificarea surselor de finanțare, prelungirea maturității medii a datoriei, reducerea costului mediu al datoriei, monitorizarea și gestionarea riscurilor asociate datoriei.

Acesta ar putea fi programul de guvernare al noului partid AI. Mai în glumă, mai în serios, l-aș și vota. Nu, nu vreau să ne înlocuiască AI-ul. Dar răspunsul lui ar putea fi un manifest de guvernare, pentru că e rațional și pragmatic. Cred că ar trebuie să ne întoarcem la pragmatism, pentru că altfel o să ajungem în groapă.

În ultimii ani, partidele nu mai discută despre programele de guvernare. Toată mascarada campaniilor electorale este doar despre emoții. Însă, emoțiile nu ne țin de foame, ne macină, ne hrănesc spritul, ne răcoresc, ne incită, sunt bune sau rele. Dar, în final, emoțiile nu plătesc facturi, rate, produse, educație, drumuri, sănătate. Doar măsurile alea seci și raționale ne ajută să avem o viață mai bună. Iar alea sunt fie proaste, fie neinspirate, fie de-a dreptul ticăloase. 

Editorialul a apărut în secțiunea „Nota redacției” din newsletterul Future Banking de vineri, 24 noiembrie 2023. Puteți să vă abonați la newsletter din meniul principal.