Economia europeană a performat mai slab în ultimele decenii față de rivali precum China și SUA: UE intră în prima perioadă din istoria sa recentă în care creșterea economică nu va mai fi susținută de creșterea populației. Economistul Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, spune că Uniunea Europeană are nevoie de investiții mai mari acum pentru reconstrucție decât aveam nevoie după Al Doilea Război Mondial.
În deschiderea raportului, Draghi a explicat că UE are nevoie de investiţii suplimentare de 750 - 800 miliarde de euro (829 - 884 miliarde de dolari) pe an, de până la 5% din PIB - un nivel mult mai ridicat chiar şi faţă de 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucţia Europei după Al Doilea Război Mondial.
„Pentru digitalizarea și decarbonizarea economiei și pentru creșterea capacității noastre de apărare, ponderea investițiilor în Europa va trebui să crească cu aproximativ 5 puncte procentuale din PIB până la nivelurile înregistrate pentru ultima dată în anii 1960 și 1970. Acest lucru este fără precedent: pentru comparație, investițiile suplimentare furnizate de Planul Marshall între 1948-51 s-au ridicat la aproximativ 1-2% din PIB anual”, a declarat economistul italian în raport.
Citește și:
Dacă Europa nu poate deveni mai productivă, vom fi obligați să alegem. Nu vom putea deveni, în același timp, un lider în noile tehnologii, un far al responsabilității climatice și un actor independent pe scena mondială. Nu vom putea să ne finanțăm modelul social. Va trebui să ne reducem unele, dacă nu chiar toate, ambițiile.
Mario Draghi, fost președinte BCE
Deja statele membre UE au răspuns noilor realităţi, dar eficienţa lor este limitată de lipsa coordonării, se arată în raport. Nivelurile diferite de subvenţii în statele membre UE afectează piaţa unică europeană, fragmentarea limitează nivelul necesar pentru a concura la nivel global, iar procesul de luare a deciziilor din cadrul UE este complex şi lent.
„Va fi necesar ca activitatea UE să se concentreze din nou asupra celor mai presante probleme, asigurând coordonarea politică eficientă pentru realizarea obiectivelor comune, şi folosind actualele proceduri de guvernanţă într-un nou mod, care să permită statelor membre UE care vor să se mişte mai rapid să poată face asta", consideră Draghi.
Citește și:
Ritmul de creştere a economiei UE a fost persistent mai lent decât al SUA în ultimele două decenii, iar China vine rapid din urmă. Decalajul este cauzat în principal de productivitatea mai scăzută.
Raportul lui Draghi vine pe fondul incertitudinilor apărute asupra modelului economic al Germaniei, odată motorul de creştere al UE, după ce Volkswagen a anunţat că analizează închiderea primei sale fabrici aici. Grupul Volkswagen nu a închis niciodată o uzină în Germania şi ultima dată când a lichidat o unitate de producţie în afara acestei ţări a fost în anul 1988. Însă, vânzările sub aşteptări au determinat managementul companiei să examineze reforme ample, cu reduceri de costuri şi posibile închideri de fabrici chiar în Germania, în timp ce sindicatele ameninţă cu acţiuni de protest.
Citește și:
Este Europa prea constrânsă de reguli? Codirlașu, CFA: În Europa nu mai apare nicio bancă nouă
Piața bancară europeană este extrem de bine reglementată, un lucru ce a dus la o stabilitate a instituțiilor financiare, dar și la o scădere a concurenței. Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, spune că efectul acestor reglementări este acela că în Europa nu mai apar bănci noi, iar asta va duce, pe termen lung, la creșterea prețului produselor financiare pentru consumatori. Politicile prea drastice ale Uniunii Europene au produs și un exod al companiilor de AI din Europa.
„Supra-reglementarea duce la scăderea concurenței și la costuri mari care sunt plătite tot de consumatorul final. În Europa nu mai apare nicio bancă nouă fiindcă costurile de intrare pe piață sunt imense datorită reglementărilor. Vedem deja cum băncile fuzionează: consumatorul european va plăti servicii mai scumpe fiindcă vor exista mai puține bănci”, a declarat Adrian Codirlașu.
