Fascinația pentru criptomonede este foarte mare și suntem tentați să investim în ele, cu speranța că vom ajunge milionari, chiar peste noapte.
Cu toate acestea, și pentru acest tip de monedă avem obligații fiscale, așa că Accace România a realizat o analiză în domeniul fiscalității criptomonedelor de pe plan local și a celor mai importante prevederi legislative în acest sens.
În România, începând cu anul 2019, au fost introduse în Codul Fiscal noi reglementări privind impozitarea veniturilor obținute ca urmare a tranzacționării criptomonedelor. Astfel, persoanele fizice care obțin acest tip de venituri au obligația de a declara și de a plăti impozit pe veniturile din alte surse și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), fiecare în cotă de 10%, iar contribuția de asigurări sociale (CAS) nu se datorează.
Declararea veniturilor se efectuează prin depunerea anuală a declarației unice, începând cu veniturile obținute în anul 2019. Cota de 10% reprezentând impozit pe venit se aplică asupra câștigului obținut de individ, respectiv diferența pozitivă dintre prețul de vânzare și costul de achiziție, inclusiv costurile alocabile tranzacționării de monede virtuale.
Potrivit legislației în vigoare, contribuția CASS se va datora în situația în care totalul veniturilor obținute la nivelul unui an fiscal este de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară (în 2021, plafonul este de 27.600 lei), contribuția de 10% fiind plafonată la această valoare.
Excepție de la impozitare o fac câștigurile de maximum 200 lei/tranzacție, condiția fiind ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 lei.
Plata unor servicii în criptomonede
Unul dintre cazurile care poate ridica întrebări privind impozitarea veniturilor din criptomonede este cel în care o entitate de tip PFA prestează servicii pentru care este remunerată de către beneficiar în criptomonede și nu în moneda tradițională (fiat), deși valoarea facturii emise se prevede în fiat.
Pentru a exemplifica cât mai exact, Mădălina Bădescu, Tax Manager Accace România, prezintă următoarea speță: „Luăm în considerare exemplul în care entitatea prestează servicii recurente, iar, conform unui contract, emite lunar o factură de 1.000 euro, plata urmând să se efectueze în 1.000 de criptomonede cu o valoare inițială de 1 euro. Menționăm că beneficiara serviciilor este o entitate care deține o platformă de tranzacționare, unde aceste criptomonede pot fi convertite ulterior în fiat, valoarea acestora fluctuând în mod continuu.”
Astfel, potrivit Codului Fiscal, o entitatea de tip PFA va impozita veniturile obținute prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, unde acesta se determină ca diferență dintre venitul brut și cheltuielile deductibile aferente. Mai departe, urmărind prevederile în materie, se observă că venitul brut face referire la sumele încasate efectiv la nivelul entității.
În exemplul oferit de Accace, există o facturare lunară în moneda euro, însă o încasare efectivă în fiat se va putea recunoaște abia la momentul tranzacționării criptomonedelor oferite ca metodă de plată a facturii și a obținerii unui venit efectiv încasat de către entitate. Totodată, trebuie avut în vedere și faptul că prin termenul de „încasat” s-ar putea deduce că sumele ar trebui să apară efectiv în contul bancar al entității și nu să rămână sub forma unui credit pe platforma de tranzacționare a criptomonedelor.
Potrivit reprezentanților companiei, în această situație, un subiect de discuție ce ar putea apărea în interacțiunea cu organele de control este dat de momentul impozitării veniturilor la nivelul PFA, în situația în care respectiva entitate de tip PFA alege să tranzacționeze criptomonedele – obținute ca metodă de plată a facturilor emise – în anul fiscal următor anului de prestare a serviciilor.
„În opinia noastră, există argumente legislative pentru a susține că impozitarea ar trebui efectuată în anul fiscal în care respectivele criptomonede sunt tranzacționate într-o monedă tradițională recunoscută de Banca Națională a României, iar suma aferentă este încasată de entitate în contul său bancar. Estimăm, însă, că eventualele clauze contractuale ar putea atrage interpretarea conform căreia declararea să se efectueze pe baza facturilor emise, iar, ulterior tranzacționării de criptomonede, în cazul în care valoarea tranzacționării depășește valoarea facturată pentru prestarea de servicii, să aibă loc o nouă declarare pentru diferență, de data aceasta la nivel de persoană fizică pentru veniturile din alte surse”, a afirmat Mădălina Bădescu.
Accace România oferă servicii de contabilitate, raportare, salarizare, administrare de personal, precum și consultanță fiscală, corporate și juridică, prin intermediul unui cabinet de avocatură afiliat.
