Cum să ne raportăm la situațiile de criză?

Punct de vedere de: Cătălin Lupoaie, Manager Senior Comunicare și Afaceri Pub - Expert Digital, Departamentul Comunicare, Direcția Marketing și Comunicare, BCR

Este multă îngrijorare în jurul nostru și am fost întrebat des de prieteni în ultimele zile: este adevărat că nu se mai găsește euro?, ce facem cu economiile?, să ținem banii cash?, și multe alte preocupări normale pentru vremurile pe care le trăim.

După o pandemie care ne-a consumat multe resurse interne de răbdare și încredere, venirea unui război atât de aproape de granițele noastre aduce temeri noi pe care am fi vrut să nu le (mai) trăim niciodată. După mobilizarea pe care am văzut-o cu toții în ultimele săptămâni, nu mai este nicio urmă de îndoială că aderarea la Uniunea Europeană și intrarea în NATO sunt cele mai bune decizii luate de România. Facem parte dintr-o comunitate europeană și trans-atlantică pentru care siguranța, libertatea și prosperitatea reprezintă fundamente non-negociabile.

Țările din UE și NATO sunt de altfel principalii noștri parteneri comerciali. Spre comparație, cu Rusia avem un canal foarte limitat de schimburi comerciale, doar 1,4% din total exporturi și 3.2% din total importuri în primele 11 luni ale anului 2021.

Chiar și în cazul îngrijorărilor legate de prețurile la gaze, România are asigurat peste 80% din consumul de gaze naturale din resurse interne, astfel că suntem țara cu cea mai mică expunere din regiune la eventualele probleme de aprovizionare cu energie în eventualitatea în care noi sancțiuni internaționale vor duce la menținerea prețurilor ridicate și reducerea consumului.

Sectorul bancar, pilon de încredere în momente dificile

Sistemul bancar a reușit, mai ales în ultimii zece ani să devină unul foarte solid, prin diversificarea soluțiilor pentru bunăstarea oamenilor și prin accelerarea digitalizării, oferind încredere și învățând din greșelile trecutului.

Sistemul bancar românesc nu are legături financiare directe cu Rusia sau Ucraina și nu afectat de conflict (doar un mic exemplu, suntem singura țara din zona noastră unde băncile rusești nu au operațiuni). Sistemul bancar este foarte bine capitalizat (indicatorul de solvabilitate la 22,26% față de pragul minim de 8%) şi dispune de bani suficienți (raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase de la clienţi se situează la 68,79%), conform datelor BNR pentru finalul anului 2021.

Cursul va rămâne stabil

Una dintre cele mai arzătoare preocupări din ultimele zile este ce se întâmplă cu leul în raport cu euro. Vom vedea presiuni de depreciere asupra leului, alimentate de dezechilibrul extern și creșterea prețurilor la materiile prime importate, dar ne așteptăm la o evoluție limitată și treptată, în linie cu tendința din ultimii ani, cu un curs de schimb EUR/RON la final de an la 5,05. Vedem o depreciere medie de sub 2% a leului față de moneda unică în acest an, inferioară diferențialului de rată de dobândă dintre leu si euro. În același timp, rezervele valutare ale României sunt suficiente și ne așteptăm să crească în urma intrărilor de bani europeni.

Am dat această explicație și mi s-a răspuns: “Bine, bine, dar de ce nu am mai găsit euro la sucursala X?” În aceste situații este la fel ca în cazul aglomerației de dimineață sau seară din trafic. Dacă se duc mai mulți oameni să scoată bani în același timp e posibil ca în orele/ziua respectivă să nu mai fie valută la anumite sucursale. Dar a doua zi, sunt realimentate. Aici trebuie menționat un lucru important: din motive de securitate nu sunt păstrate sume foarte mari în unități bancare, ci sunt alimentate în funcție de necesar.

Într-adevăr, volumul de retrageri de numerar este în ușoară creștere, urmând un trend normal pentru această perioadă a lunii, dar unitățile și ATM-urile bancare dispun de lichidități suficiente. Amintiți-vă că fost mai complicat la începutul pandemiei (se goleau rafturi din magazine și banii din ATM-uri), însă atunci băncile au dovedit încă odată că pot gestiona eficient situațiile de criză.

Colegii mei de la BCR sunt pregătiți pentru susținerea cu numerarul necesar și acordă sprijin activ în județele din vecinătatea graniței României cu Ucraina. În ultimele zile au fost mobilizate echipe suplimentare pentru a asigura continuu alimentarea bancomatelor, astfel încât zona de ATM-uri să fie complet funcțională, 24/7.

Ce facem cu economiile

În situații complicate primul lucru care se declanșează este frica, care ulterior activează adrenalina. Instinctul ne spune să ne pregătim de ce este mai rău, în timp ce datele ne arată că există soluții. Ce resurse avem în cazul unei situații excepționale și mai ales, ce resurse financiare putem activa și pregăti?

Aici nu sunt un exemplu personal prea bun, cu greu am reușit să-mi fac un portofoliu echilibrat de economii/investiții, abia după ce au venit cei doi copii în familia mea. Dar, pot face recomandări de la colegii din BCR și profesori la Școala de Bani care știu mai bine ca mine.

Așadar, cum păstrăm/investim banii? În funcție de nevoi și acces: în depozite la termen, titluri de stat (pentru că sunt stabile) și în fonduri diversificate (acțiuni și obligațiuni). Și aici pun accent pe fondurile de investiții, care alocă banii în cele mai bune opțiuni de acțiuni sau obligațiuni, în funcție de portofoliul ales. În toate țările din Uniunea Europeană depozitele sunt garantate de stat în limita a cel puțin 100.000 de euro.

Ce alegem? Lei sau valută? Recomandarea este să avem un portofoliu echilibrat, cu mențiunea că trebuie să primeze moneda în care sunt făcute majoritatea cheltuielilor.

Și poate cel mai important sfat: să ținem banii pe card sau în aplicația bancară. Oricât ar încerca un conflict militar să blocheze societatea, evoluția digitală nu mai poate fi oprită. Gândiți-vă la mamele cu copiii în brațe care au plecat val-vârtej din Ucraina, care pe lângă stresul cauzat de conflict, mai au și stresul banilor cash pe care îi țin în bagaje.

Cardul sau aplicațiile bancare rămân surse de încredere, oriunde am fi.

Soluții pentru refugiații ucrainieni

 BCR a fost prima bancă care a oferit cetățenilor din Ucraina care ajung pe teritoriul României posibilitatea de a schimba hrivne ucrainiene în lei românești în unitățile BCR, în limita a 2000 de lei/persoană cu pașaport internațional. Sperăm ca și alte bănci să preia acest exemplu, pentru că este, de fapt, o misiune umanitară. Am fost asaltați de astfel de cereri și am decis să reducem această limită de la 2000 de lei la 1000 de lei, pentru a putea ajuta mai multe persoane. Cu toate acestea, recomandarea către cetățenii ucrainieni, precum și pentru voluntarii care îi ajută, este să utilizeze cardurile în tranzacții pentru a preîntâmpina orice problemă lingvistică.

Pentru refugiați sunt costuri zero la tranzacțiile la POS-uri și ATM-uri cu cardurile emise în Ucraina, zero comisioane pentru deschidere și administrare cont curent, precum și zero comisioane pentru cetățenii ucrainieni care fac Top-up în aplicația George sau fac plăți intra și inter bancare.