Unul dintre pilonii esențiali ai digitalizării României este identitatea electronică, potrivit informațiilor publicate pe site-ul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR).
„Simplificarea accesului la serviciile publice electronice necesită un element unic de identificare, care să fie recunoscut de toate instituțiile și autoritățile, astfel încât accesul la mai multe servicii publice electronice să nu presupună repetarea procedurilor de autentificare.
Identificarea electronică asigură cetățenilor o identitate validă, verificată. În relațiile cu instituțiile publice, documentele semnate cu certificatul digital în spațiul virtual vor avea aceeași valoare ca documentele semnate olograf, pe hârtie”, am citat din descrierea disponibilă pe site-ul ADR despre identitate electronică.
De ce mă refer la cest subiect? Din două motive: astăzi a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.12/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate și al doilea, pentru că vom discuta despre eID la conferința Digital Banking Scorecard, din 22 martie.
Importanța identității electronice
Proiectul de lege adoptat de Senat este acum trimis la Camera Deputaților pentru votul decisiv, după care mai trebuie promulgat de președintele statului pentru a intra în vigoare. În orice caz, Ordonanța Guvernului este deja în vigoare, din 3 februarie.
Proiectul de lege aprobă OG prin care a fost introdusă, la nivel național, cartea electronică de identitate. În prezent, există acel proiect pilot la Cluj, prin care s-a testat sistemul în practică, astfel încât să poată fi scalat la nivelul întregii țări până la finalul acestui an.
Imprimeria Națională are în lucru licitațiile pentru materialele și serviciile care constituie întreg ansamblul emiterii cărții electronice de identitate (CEI). Asocierea Idemia Identity & Security Franța – Idemia a câștigat licitația organizată pentru achiziționarea de cipuri și material policarbonat cu antenă inserată, ce vor fi utilizate la fabricarea noilor cărți de identitate electronice. Între timp, licitația privind achiziția unui sistem PKI – autoritate de certificare a cărții de identitate (infrastructura de chei publice pentu generarea de certificate digitale necesare pentru autentificarea/identificarea unică a titlului CEI în sistemele informatice ale instituțiilor publice și private) este în desfășurare.
CITEȘTE ȘI: Qoobiss, acreditat pentru verificarea identității la distanță
Rezultatele inițiale au fost contestate de Trans Sped la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, care are în lucru acum acest dosar. Potrivit reprezentanților statului, se estimează finalizarea acestor proceduri la 1 iulie 2023, astfel că inițierea extinderii CEI la nivel național poate fi demarată într-un interval de aproximativ două luni după termenul de 1 iulie.
Extinderea emiterii CEI la nivel național se va realiza progresiv, începând cu București, după care se va finaliza emiterea la nivelul tuturor Serviciilor Publice Comunitare de Evidență a Persoanelor până la 31 decembrie 2023.
Introducerea cărții electronice de identitate a fost amânată succesiv, fapt care a condus la apariția unor dificultăți reale atât în ceea ce privește producția cărții de identitate utilizând tehnologii existente în decada 1990/2000, dar și riscuri în ceea ce privește securizarea actelor de identitate, actualele mecanisme fiind perimate în contextul evoluției tehnologice. Actuala carte de identitate format ID 2 emisă în prezent la nivel național a fost introdusă în anul 1997.
Odată cu digitalizare marilor proiecte, lucrurile vor deveni mai simple. Spre exemplu, începând cu momentul la care Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC) va deveni operațional, cetățenii vor fi exonerați de obligația de a mai prezenta certificatele de stare civilă la momentul depunerii cererii pentru emiterea unui act de identitate. Totodată, dacă în prezent cererea pentru eliberarea actului de identitate este o „cerere tip completată olograf”, aceasta urmează să fie generată de către sistemul informatic, cetățeanul urmând doar să verifice conformitate datelor înscrise.
În ceea ce privește dovada adresei de domiciliu sau reședință, începând cu momentul la care sistemele informatice vor deveni interoperaționalizate, informațiile necesare vor fi preluate din sistemul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Pe de altă parte, având în vedere nivelul scăzut de digitalizare al serviciilor la nivelul administrației publice este necesară introducerea la nivel național a cărții electronice de identitate pentru a pune la dispoziția cetățenilor un instrument sigur și facil în utilizare, creând astfel posibilitatea reală de a accesa serviciile online care necesită autentificare și/sau semnătură digitală a serviciilor de e-guvernare și e-business.
Prin introducerea cărții electronice de identitate se elimină una dintre cauzele principale care a limitat accesul multor persoane la astfel de servicii, reprezentată de costurile pentru semnătura digitală și/sau lipsa unor mecanisme facile și accesibile de autentificare electronică cu alte mijloace.
Cred că ați văzut deja că, odată cu implementarea noului sistem de emitere a CEI, se introduc o serie de noutăți în ceea ce privește identitatea electronică: în premieră, va exista o mapă electronică a fiecărui cetățean, în care sunt scanate documentele doveditoare, fără să mai fie nevoie să le mai prezentăm de fiecare dată când mergem să schimbăm actele de identitate (în mapa cetățeanului urmează a fi stocate fotografia și semnătura olografă, dar și documente care nu sunt disponibile în format electronic (care atestă proprietatea sau dreptul de utilizare al unui imobil, documente emise de autorități din străinătate etc.); sistemele informatice ale autorităților statului vor fi interoperabile, astfel încât să comunice între ele pentru actualizarea datelor personale; se introduce CEI pentru categoria de vârstă 0-14 ani; este reglementată funcția de document de călătorie a CEI; nu va mai fi nevoie să prezentăm certificatele de stare civilă după 24 septembrie 2023, dată la care devine operațional S.I.I.E.A.S.C., potrivit dispozițiilor Legii nr.119/1996, republicată.
Alte elemente de noutate sunt înscrierea doar în format digital a locului de naștere; cele două certificate digitale, unul pentru autentificare și unul pentru semnare; înscrierii domiciliului și reședinței doar în format electronic, în suportul de stocare al cărții electronice de identitate;
Guvernul are înscris în PNRR obiectivul de a ajunge la 8.500.000 de cetățeni pentru care se eliberează CEI, până în anul 2026, fiind alocate 200 de milioane euro, astfel că schimbarea actualei cărți de identitate cu CEI va fi gratuită.
eID la nivel european
Introducerea cărții electronice de identitate este reglementată la nivel european prin Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație, care a avut ca obiectiv uniformizarea diferențelor semnificative între nivelurile de securitate ale cărților de identitate naționale eliberate de statele membre propriilor cetățeni.
Pentru UE, identitatea electronică are o mare importanță, ca dovadă, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în discursul său despre starea Uniunii, 16 septembrie 2020, a precizat că „de fiecare dată când o aplicație sau un site web ne cere să creăm o nouă identitate digitală sau să ne conectăm cu ușurință prin intermediul unei mari platforme, în realitate habar nu avem despre ce se întâmplă cu datele noastre.
Din acest motiv, Comisia va propune în curând o identitate electronică europeană sigură. O identitate în care să avem încredere și pe care orice cetățean să o poată folosi peste tot în Europa pentru orice operațiune, de la plata taxelor, până la închirierea unei biciclete. O tehnologie în care să putem controla noi înșine ce date sunt utilizate și cum sunt utilizate acestea.
În prezent, doar aproximativ 60% din populația UE din 14 state membre poate utiliza mijloacele naționale de identificare electronică în altă țară.
Numai 14% dintre furnizorii de servicii publice esențiale din toate statele membre permit autentificarea transfrontalieră cu un sistem de identificare electronică, de exemplu pentru a dovedi identitatea unei persoane pe internet, fără a fi nevoie de parolă. Numărul anual al autentificărilor transfrontaliere este foarte mic, dar în creștere.
72% dintre utilizatori doresc să știe cum le sunt prelucrate datele atunci se conectează prin intermediul conturilor lor de pe rețele sociale. 63% dintre cetățenii UE doresc un mijloc digital unic și sigur cu care să se poată identifica pentru toate serviciile online (sondaj Eurobarometru).
În practică, identitatea digitală europeană poate fi folosită în numeroase situații. De exemplu, veți putea să: utilizați servicii publice (să solicitați certificate de naștere sau adeverințe medicale, să semnalați o schimbare de adresă), să vă deschideți un cont bancar, să vă depuneți declarațiile fiscale, să vă înscrieți la universitate, în țara de origine sau în altă țară din UE, să stocați rețete medicale pe care să le puteți utiliza oriunde în Europa, să vă dovediți vârsta, să închiriați o mașină folosind un permis de conducere electronic (Comisia pregătește un act pentru a introduce acest act în format digital la nivelul întregii UE), să vă înregistrați la sosirea într-un hotel etc.
Datorită cadrului de încredere creat de Regulamentul eIDAS, se pot folosi deja, cu efect juridic, serviciile de identificare și de asigurare a încrederii enumerate mai jos, și aceasta peste tot în UE. Aceste servicii sunt esențiale pentru sporirea încrederii și a securității pe piața unică digitală. Unele dintre ele (de exemplu semnătura electronică) vor fi integrate în portofelul pentru identitatea digitală, pentru a le facilita utilizarea.
De la începutul pandemiei Covid-19, tot mai multe servicii publice și private s-au digitalizat. Acest lucru necesită sisteme de identificare digitală sigure și de încredere. În sesiunea plenară de la mijlocul lunii martie, Parlamentul European își va adopta poziția cu privire la propunerea de actualizare a cadrului legislativ pentru identitatea digitală europeană.
Identitatea digitală europeană (eID) permite recunoașterea reciprocă a schemelor naționale de identificare electronică în afara granițelor. Ea permite cetățenilor UE să se identifice online fără să fie nevoiți să recurgă la furnizori comerciali pentru aceste proceduri. Totodată, ea permite accesul la servicii online din alte țări UE pe baza cărții de identitate electronice naționale.
Regulamentul privind identificarea electronică și serviciile de încredere (eIDAS) din 2014 a cerut țărilor UE să stabilească scheme naționale de identificare electronică care să îndeplinească anumite standarde tehnice și de securitate. Aceste scheme naționale sunt apoi conectate, permițând cetățenilor să-și folosească cartea națională de identitate electronică pentru a accesa serviciile online din alte țări ale UE. În 2021, Comisia Europeană a înaintat o propunere bazată pe cadrul stabilit de eIDAS, care urmărește să permită până în 2030 la cel puțin 80% dintre cetățeni să folosească identificarea digitală pentru a accesa servicii publice esențiale în interiorul granițelor UE.
Raportul asupra acestei propuneri de actualizare, care a fost adoptat de comisia pentru industrie, cercetare și energie, subliniază importanța asigurării faptului că sistemele naționale sunt interoperabile, sunt simplu de utilizat și că oamenii au control asupra datelor lor personale.
Și din UE în România
Vă spuneam că vom discuta despre acest subiect de mare importanță în cadrul conferinței Digital Banking Scorecard (DBS), unde vom lansa o nouă ediție a raportului care urmărește progresul digital banking în România. Conferința Digital Banking Scorecard are loc în 22 martie 2023, de la ora 10, la hotelul Sheraton din București.
Printre celelalte teme de dezbatere de la Digital Banking Scorecard amintesc:
- Evoluția remote banking-ului în 2022;
- Onboarding automat: faceți o primă impresie bună;
- Inovații bancare mobile și hiperpersonalizare;
- Experiența utilizatorului, un factor de diferențiere competitiv primar;
- Confruntarea cu așteptările crescânde ale consumatorilor;
- Inovații cu carduri și plăți.
Pentru a discuta subiectul identității electronice, la conferință vor fi prezenți Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Cătălin-Aurel Giulescu, chestor de poliție, Director General, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din Ministerul Afacerilor Interne, cât și Andrei Niculae, Vicepreședinte, Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Printre ceilalți vorbitori la Digital Banking Scorecard, îi amintesc pe:
- Eleni Skoura – Head of Retail Banking, ING Bank;
- Roxana Petria – Tribe Lead Customer Engagement, Retail Banking, ING Bank;
- Todi Pruteanu – Managing Director, FintechOS;
- Andrei Stamatian – Director Retail Alternative Distribution Channels, UniCredit Bank;
- Ionuț Encescu – Head of Products & Digital Innovation Hub, First Bank;
- Dan Avram – Şef Serviciu Management Segmente Retail, Banca Transilvania;
- Adrian Dinculescu – Partnership & Alliances Manager, Namirial;
- Valentina Dragomir – Sales &Business Development, IDnow.
Agenda completă și alte detalii despre conferință sunt disponibile aici.
Nu uita că evenimentele noastre se desfășoară și online în platforma de evenimente virtuale IC Events. Dacă alegi participarea în sala de eveniment ai acces și la platforma online. Participarea este gratuită!
Conferința Digital Banking Scorecard este un eveniment realizat de Future Banking și susținut de FintechOS, ING Bank, UniCredit Bank, IDnow, Raiffeisen Bank, Namirial, First Bank, Banca Transilvania, 123 Credit, Autonom și Imod Flowers.
