Cum arată viitorul shoppingului

De la troc în mijlocul satului, la piețe, bazaruri, malluri, la platforme și ecosisteme întregi de shopping, a devenit clar că schimbul de bunuri este terapie și nebunie în același timp.

Comerțul a definit dintotdeauna societățile și a contribuit la dezvoltarea acestora. Nu în ultimul rând, este un sector care aduce și foarte multă inovație. În ziua de azi, cu atât mai mult, comercianții apelează la finețea psihologiei și la tehnologie, pentru a transforma experiența shoppingului într-una cât mai accesibilă, mai plcăută și, desigur, mai profitabilă.

Ce înseamnă acest lucru pentru viitor? Simplu. Reducerea numărului de pași de la gândul de cumpărare la decizia de cumpărare și, în cele din urmă, la momentul tranzacției.

„Am văzut-o în trecut în teleshopping sau în cardul de credit, o vedem acum în Amazon, Alibaba, eBay sau eMag. O să vedem tot mai mult facilitarea procesului de cumpărare, spre exemplu, prin streamuri live în care apeși pe orice produs din imagine și îl adaugi direct în coș sau prin aplicații AR care scanează orice obiect și îți arată de unde poți să îl cumperi și în cât timp va ajunge la tine. Vrei să probezi haine de acasă sau să vezi cum se simte interiorul unei mașini? Poți s-o faci direct din VR set. Și, poate într-o încercare de a scapă de magazine fizice, chirie și overhead-uri, vom vedea tot mai multe «human retail stores», oameni care nu sunt doar ambasadori ai unui brand, ci adevărate «magazine» de la care poți cumpăra orice dețin ei printr-un singur click. Și asta nu se va întâmpla doar online”, este de părere Diana Stafie, fondatoare FutureStation.

CITEȘTE ȘI: Piața de E-commerce în 2022: creștere încetinită, competitivitate mare și consumatori mai cumpătați

Căutarea permanentă a profitului, software-uri tot mai complexe și Inteligență Artificială tot mai sofisticată vor aduce shoppingul cât mai aproape de ochii noștri, într-un mod cât mai natural și ne va scoate banii din portofel într-un mod cât se poate de facil.

„Noi la Future Station scanăm și identificăm astfel de tehnologii emergente, de inovații sau noi modalități în care sunt satisfăcute nevoile clienților. Le analizăm și le clasificăm în tendințe relevante. Astfel că am identificat cinci posibile direcții de schimbare privind experiența de shopping în viitor”, spune Diana.

Imaginați-vă un viitor în care mare parte a lucrurilor pe care le folosim sunt închiriate sau avem acces la ele, dar nu le deținem

Consumatorii vor deține mai puține lucruri și vor plăti pentru a folosi sau accesa orice doresc, oricând doresc. Dacă ne gândim la orașele mari, spațiul este din ce în ce mai limitat și deținerea de articole voluminoase, utilizate neregulat devine costisitoare și incomodă. Într-un astfel de context, închirierea, mai degrabă decât deținerea, a devenit o modalitate practică pentru consumatori de a accesa produse fără a fi nevoiți să le dețină fizic

 „Un trend pe care îl vedem prevalent deja în aproape toate aspectele shoppingului este conceptul de subscription. Multe companii au început deja să treacă de la vânzarea de produse la vânzarea de servicii și în viitor putem să vedem adâncirea tendinței în aspecte care acum ni se par absurde. De exemplu, știați că există o companie, Rent the Runaway, care oferă clienților, pe lângă posibilitatea de a închiria haine și acces la perne, plăpumi? Sau că Electrolux a pilotat, încă din 2019, «Vaccum-as-a-service», și anume un subscription pentru aspiratoare? Exemplele pot continua, însă sunt deja semne că, la un moment dat, vom plăti un subscription pentru mașina pe care deja o deținem dacă vrem să deblocăm anumite opțiuni sau abonamente pentru a nu vedea reclame în ochelarii AR cu dioptrie pe care mulți îi poartă permanent”, spune Diana Stafie.

CITEȘTE ȘI: Piața IT din România a depășit valoarea de 9 miliarde de euro

Astfel, în timp ce mulți consumatori își vor schimba obiceiurile de cumpărare și vor începe să caute activ oportunități de a deține cu adevărat lucrurile pe care le cumpără, există și un argument în favoarea acestui trend. Oamenii au dezvoltat o societate care se mișcă repede, în care economia atenției este o valută în sine, iar închirierea este și va rămâne o metodă practică de a accesa produse mai comod și mai ieftin.

Imaginați-vă un viitor în care în ecuația de shopping intră și partea de divertisment, hanging out și chat

A devenit clar, în ultimele decenii, că portofelul se golește mai ușor atunci când ne simțim bine. Acesta e motivul pentru care cheltuim mai mult în vacanțe sau când ieșim cu prietenii. Distracția atrage profit. Este astfel logic să fie aduse în componenta de shopping cât mai multe activități de divertisment, mai ales în consumul de conținut. Este aproape ciudat că încă nu există plugin-uri sau opțiuni în platformele de streaming (precum Netflix, HBO Max, Twitch sau Youtube) unde să se poată pune pauză, să se apese pe un obiect din imagine și să fii direcționat către pagina de cumpărare.

Probabil că este o opțiune la care deja se gândește cineva. În același timp, brandurile de lifestyle vor lua în calcul mai des oportunitatea de a vinde produse prin experiențe decât prin magazine sau reclame clasice. Pe platforme de streaming din Asia deja se întâmplăshow-uri întregi live (shopstreams) axate pe vânzarea de haine, unde distracția e în prim plan, dar shopping-ul e scopul final. O analiză a fenomenului de shopstreaming în Asia poate fi consultată aici.

La finele lui 2021 s-a desfășurat și în România primul primul eveniment de livestream shopping, organizat de Tommy Hilfiger, împreună cu revista ELLE. Există chiar și un startup românesc, Oveit care atacă această direcție și care recent a fost sprijinit de investitori.

Imaginați-vă o experiență de shopping gamified

Un alt aspect al entertainmentului care a explodat în ultimii 15-20 de ani este gamingul, care a devenit o industrie de miliarde de euro, rivală cu cea a cinematografiei. Și tendința e doar de creștere. Așa că advertiserii și marile branduri s-au aliniat să își vândă produsele și aici.

Acest lucru se traduce în integrări de produse direct în gameplay, sponsorizări de milioane de euro pentru profesioniștii din scena competitivă sau plasare de produse în streamurile de gaming, care atrag mai multe vizionari că niciodată – un bun exemplu fiind streamerul spaniol The Grefg sau vedeta Twitch Ninja. Pe măsură ce industria se maturizează, oportunitățile de vânzare se vor diversifica.

CITEȘTE ȘI: Aproape jumătate dintre români au făcut cea mai recentă achiziție online

„Am putea vedea parteneriate de obiecte digitale branduite în jocurile noastre preferate, jocuri publicate de branduri consacrate dar dezvoltate de dinozauri din domeniu sau, nu în ultimul rând, ludificarea procesului de cumpărare, unde prin mecanisme simple și atrăgătoare consumatorii vor fi direcționați cu ușurință către un produs. Asta nu înseamnă că nu o să fie distractiv pe parcurs, dar sunt deja semnale de alarmă trase în jurul fidelizării și manipulării tinerilor de către companii (ex: loot boxes în jocuri ca Fortnite, Counter Strike sau Rocket League)”, spune fondatoarea FutureStation.

Imaginați-vă un viitor în care shoppingul este responsabil și guilt-free

Într-o lume perfectă, schimbul de bunuri este unul responsabil, în care ambele părți au ceva de câștigat. Există indicatori de ambele părți în ceea ce privește viitorul. Sunt voci care susțin că ne îndreptăm către o societate ultra-consumeristă și capitalistă, în care consumatorul e doar o cifră, fapt care va adânci dezumanizarea celor dispuși să cheltuiască bani. Alte voci spun că odată cu volumul astronomic de informație care poate fi extras pentru fiecare user sau consumator, combinat cu conștientizarea crescândă a impactului asupra mediului, oamenii vor putea lua decizii mai responsabile și mai corecte.

„Observăm cum multe organizații (de exemplu, plaforma de fashion Farfetch) oferă deja clienților posibilitatea de a calcula și înțelege impactul asupra mediului pentru fiecare tranzacție în care s-ar putea angaja. Mai mult, știați că Mastercard a lansat împreună cu o organizație suedeză Doconomy un card care îți poate bloca o achiziție dacă aceasta depășeșete nivelul impactului dorit asupra mediului? Imaginați-vă că doriți să vă achiziționați o geacă de iarnă și tranzacția vă este blocată, nu pe motiv de fonduri insuficiente, ci pe motiv că v-ați presetat un nivel de impact pe care vreți să îl aveți asupra mediului și achiziționând această geacă depășiți acel nivel?!”, punctează Diana Stafie.

Imaginați-vă un viitor în care un bot sau asistentul virtual personal este cel care ia deciziile de cumpărare în numele nostru

Este mai ușor ca niciodată să facem cumpărături acum, dar asta nu înseamnă că procesul este complet optimizat. Într-o lume magică și perfect capitalistă, brandurile și platformele de shopping ar putea să ne citească gândurile și să facă cumpărăturile pentru noi. Nu suntem acolo, dar acesta e planul. Și există deja pași făcuți în această direcție.

CITEȘTE ȘI: Studiu Deloitte: Automatizarea continuă să schimbe tot mai mult rolurile angajaților

„Algoritmii de analiză și predicție au devenit destul de avansați și e destul de ușor de prezis că vor fi din ce în ce mai buni. În viitor, cu destule data points, va fi ușor pentru orice companie să recomande exact ceea ce ai nevoie să cumperi sau ce cadouri le-ar plăcea prietenilor tăi să primească. Experiența achiziției unor cadouri de Crăciun se poate transforma în adăugarea unei liste pe o platformă, alegerea unui profil și tehnologia se va ocupa de restul”, mai spune Diana.

Tehnologia va evolua în a analiza suficient de multe date astfel încât să anticipeze nevoile de consum ale oamenilor și să decidă de unde să își comande aceștia produse sau servicii, reducând astfel prezența umană în interacțiunile cu anumite branduri. Prin software-uri avansate, companiile vor trimite alerte despre produse care sunt pe terminate în casă și trebuie reînnoint stocul, precum hârtie igienică sau lapte. Un exemplu este Alexa Smart Reorder de la Amazon.

Și, dacă tot există aceste alerte, de ce să nu recomande și un brand? Iar aici intervin reclamele targetate direct în frigiderul sau baia oamenilor. Din smartwatch-ul fiecăruia algoritmul a înregistrat o tensiune crescută. Iată o opțiune bună pentru cafea decofeinizată de la un anumit brand. Companiile vor ști exact care a fost consumul nutrițional, viciile și starea de sănătate a consumatorului. Prețurile și ofertele pot varia în funcție de toate aceste data points. Pe de altă parte, vor exista și oameni care vor profita de acest aspect în procesul de a duce o viață mai sănătoasă.

„Grijile clar vor fi mai puține, căutarea mai ușoară, dar întrebarea rămâne dacă vrem ca cei care ne cunosc cel mai bine să fie companiile, nu prietenii”, concluzionează Diana Stafie.

+

Future Station este o agenție de consultanță și strategie prospectivă (foresight), care oferă servicii de planificare strategică, pe baza identificării posibilelor scenarii de evoluție într-un anumit domeniu, identificând modul în care companiile se pot pregăti pentru viitor și pot capta posibile oportunități ale pieței. Agenția oferă o gamă de servicii unice pe piața din România, schimbând paradigma strategiei, consultanței, planificării de business. Portofoliul Future Station numără companii importante din domenii precum retail, telecom, FMCG, financiar, sănătate, energie, precum și instituții publice și ONG-uri.  

Diana Stafie, fondatorul Future Station, este unul dintre puținii specialiști în foresight / strategie prospectivă din România și singurul cu un background educațional solid și experiență extinsă cu privire la modul în care companiile pot gestiona proiecte complexe și își pot modela viitorul prin gândirea sistemelor, previziunea strategică și planificarea scenariilor viitoare. Face parte din promoția 2019 a programului International Certified Future Strategist. Este, de asemenea, un practician certificat în analiză strategică a viitorului și un ambasador în rețeaua globală de scanare de la Institutul de Studii privind Viitorul din Copenhaga. Diana este alumna a Institute for the Future, USA si University of Houston, USA.

Foto: Dreamstime