Ciocanul și nicovala

Șoc și groază! Fondul Monetar Internațional ne recomandă să creștem impozitele, să introducem taxe noi și să trecem la impozitarea progresivă. Acestea ar fi, pe scurt, concluziile vizitei din aceste zile ale delegației Fondului la București. Dar să le luăm pe rând și să vedem care, cum sunt.

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanțare cu Fondul Monetar International, însă instituția financiară evaluează anual evoluția economiei românești, în baza consultărilor pe Articolul IV.

Consultările constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul acestor consultărilor este examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei.

Este exact ceea ce făcut delegația, a venit, a examinat și a constatat pe baza datelor, seci, brute, a modelelor statistice și matematice și a făcut mai multe recomandări. Până aici totul este clar.

De ce a făcut aceste recomandări, având în vedere peisajul fiscal românesc? Pentru că experții prognozează deficite fiscale de peste 6% din PIB în următorii ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor. Astfel, sunt necesare noi măsuri care să reducă deficitele la niveluri sustenabile. Și este doar o față a cheltuielilor statului în următorii ani.

Ne spune chiar Ministerul Finanțelor. Veniturile totale au însumat 521,45 miliarde de lei în 2023, în creştere cu 13,3% de la an la an, pe fondul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 611,35 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13% comparativ cu 2022. Și acest deficit a fost înregistrat înainte să intre în vigoare mărirea pensiilor din ianuarie 2024 și noua lege a pensiilor, care va fi valabilă de la 1 septembrie. Atunci să te ții.

Din nou, pensiile trebuite mărite, aduse la niveluri la care oamenii, care au muncit 40 de ani pentru această țară, să poată trăi liniștiți, fără să fie nevoiți să aleagă între medicamente, facturi sau mâncare. Nu mai vorbim că poate mai vor și altceva, că au tot dreptul. Dar orice punct în plus la pensie conduce la fonduri pe care România nu le are în mod sustenabil și concret. Trebuie să le scoată de altundeva. Este o lege simplă și logică, are nu prea răzbate prin aerul rarefiat de la Palatul Victoria.

Banii pentru pensii trebuie colectați din altă parte. Noi ne căcăim de trei ani de zile să facem un cadru legal pentru cloud, unde să aducem împreună sistemele informatice, ca să se facă un pic de lumină. A fost nevoie de atacul cibernetic de la Camera Deputaților și de furtul de date, inclusiv cartea de identitate a premierului, pentru ca Ministerul Digitalizării să anunțe că se grăbesc să facă licitațiile.

Păi ce faceți la ADR-ul ăla, fraților? Alții în trei ani au dezvoltat modele de inteligență artificială, au plecat spre Lună și câte și mai câte și noi nu suntem în stare să deschidem o licitație, să o finalizăm și să o punem în practică. Motivele sunt bine știute, nu le mai repet. Nu mai vorbim de digitalizarea ANAF, că vedem ce se întâmplă în practică cu e-Factura. Orice gând bun, orice idee moare în practică pentru că statul, în loc să ajute, complică, face în așa fel încât să ducă dracului orice fundament și să mărească gradul de neîncredere din societate. Și digitalizarea e doar o parte, să nu mai vorbim de reformarea aparatului de stat, de cheltuielile nejustificate, de masa amorfă de funcționari inutili.

Toate propunerile de la Fond (reforma impozitului pe venit prin eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi, impozit progresiv, creșterea veniturilor din TVA, taxa pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcțiilor, creșterea impozitării proprietăţilor) vin ca să ajute statul să genereze venituri pentru a acoperi cheltuielile în creștere.

Statul poate decide să nu urmeze recomandările FMI, are tot dreptul, poate să continue să aprobe noi pomeni electorale, deja a început, dar statul trebuie să știe această regulă simplă: poți cheltui cât încasezi. Dacă vrei mai mult, trebuie să produci mai mult. E simplu.

Poți să nu o faci anul acesta, nici anul viitor, dar, peste 2 ani, cu siguranță această regulă simplă vine să te lovească în față și să creeze dezechilibre majore în economie. Economia din pix nu se poate, ar fi drăguț, le-ar rezolva multe bătăi de cap politicienilor, dar nu este posibilă.

Soluțiile nu sunt simple, dar necesită multă, multă voință politică, multă competență, ceea ce nu avem, pentru că plin de pafariști și țuțeri. Toate au un singur numitor comun, o reformă strategică în toate domeniile, dură, competentă, care să reașeze din temelii statul. Altfel, mai devreme sau mai târziu, vom ajunge ca Grecia.

Și dacă nu ajungem ca Grecia, ajungem un stat bananier (exagerez, știu că traiul în România este relativ ok, dar dacă ne uităm în București, Cluj, Iași Timișoara. Dacă privim în alte părți, la Bârlad, Vaslui, Reșița, Vulcan, Târgu Jiu, lucrurile nu mai stau așa de bine, iar oamenii sunt sufocați de griji, cu puterea de cumpărare praf, frustrați, neascultați, nebăgați în seamă. România poate mai mult, are oportunități, posibilități, bani sunt destui, trebuie doar acea mână de oameni competenți să doritori să facă ceea ce trebuie, chiar dacă este greu), în care puterea și banii sunt deținute de o mână de oameni, iar restul trăiesc ca să supraviețuiască într-o țară coruptă, deșertificată, care va rămâne și fără oameni, pentru că pleacă, sau cei rămași vor avea atâtea frustrări, încât va fi irespirabil.

Nu spun că e ușor, dar nici că e imposibil, este nevoie de multă voință și dorință, ceea ce nu avem, și de multă competență, ceea ce nu prea mai este. Dar alte soluții nu avem. Sunt chiar curios ce se va întâmpla la anul.

 Editorialul a apărut în secțiunea „Nota redacției” din newsletterul Future Banking de vineri, 2 februarie 2024. Puteți să vă abonați la newsletter din meniul principal.

Foto: Ovidiu Udrescu