Ce se întâmplă cu cartea electronică de identitate?

Interacțiune fizică cât mai puțină cu administrația publică, acces digital la documente oficiale, semnătură electronică, comunicare prin e-mail. Toate sunt un vis pe care cetățeanul român doar le intuiește, deși mai sunt câteva exemple de bune practici, cum este Ghiseul.ro sau Spațiul Virtual de la ANAF (când nu pică serverele). 

De fiecare dată când suntem nevoiți să mergem la ghișee, să stăm la cozi, să prezentăm dosare întregi de documente, în original și copii, emise tot de instituțiile statului, ne dorim să avem o administrație digitală. Au început să se mai miște lucrurile în direcția aceasta, cu interoperabilitatea, cloudul guvernamental, doar că în continuare realitatea din teren ne arată că instituțiile nu comunică electronic unele cu altele.

Un alt demers urma să fie cartea electronică de identitate (CEI). La începutul anului, guvernul aproba Ordonanța nr.12/2023 care aducea o serie de elemente interesante privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate. La momentul respectiv, guvernul spunea despre cartea electronică de identitate (CEI) că se vor introduce proceduri automate de preluare a informațiilor din Sistemul Informatic Integrat de Emiterea Actelor de Stare Civilă (S.I.E.A.S.C.) sau din sistemul informatic administrat de ANCPI (ex. actul de proprietate).

Alte noutăți introduse de noua CEI sunt:

• Crearea unei mape digitală în care se vor regăsi fotografia, semnătura olografă, precum și alte documente prezentate de cetățean pentru situații speciale;
• Cu prilejul schimbării domiciliului, nu va mai fi nevoie de schimbarea actului de identitate pentru titularul CEI și, implicit, reluarea întregii proceduri;
• Sistemele informatice ale autorităților statului vor fi interoperabile, astfel încât să comunice între ele pentru actualizarea datelor personale; 
• Se introduce CEI pentru categoria de vârstă 0-14 ani; 
• Este reglementată funcția de document de călătorie a CEI; 
• Nu va mai fi nevoie să prezentăm certificatele de stare civilă după 24 septembrie 2023, dată la care devine operațional S.I.I.E.A.S.C., potrivit dispozițiilor Legii nr.119/1996, republicată;
• Dacă în prezent cererea pentru eliberarea actului de identitate este o „cerere tip completată olograf”, aceasta urmează să fie generată de către sistemul informatic, cetățeanul urmând doar să verifice conformitate datelor înscrise;
• În ceea ce privește dovada adresei de domiciliu sau reședință, începând cu momentul la care sistemele informatice vor deveni interoperaționalizate, informațiile necesare vor fi preluate din sistemul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară;
• Cele două certificate digitale, unul pentru autentificare și unul pentru semnare; înscrierii domiciliului și reședinței doar în format electronic, în suportul de stocare al cărții electronice de identitate.

Chestorul de poliție Cătălin Giulescu, directorul general al Direcției generale pentru Evidența Populației (DGEP), explica în conferința de presă de la momentul adoptării ordonanței că „următoarea extindere, de fapt extinderea, va fi la București. Vom iniția extinderea la București. Cel mai probabil în vara acestui an, da. Vă spuneam de rezultatul unei proceduri de achiziție publică; după ce vom avea noul suport de stocare, avem nevoie de aproximativ cinci, şase luni pentru dezvoltarea noului prototip. La momentul respectiv, când noul prototip va fi pregătit, vom iniția extinderea la nivelul Municipiului București. Într-o perioadă foarte scurtă de timp, vom începe extinderea la nivelul marilor municipii, ne așteptăm pentru eventual toamnă și la finalul toamnei să finalizăm extinderea la nivelul municipiilor reședință de județ și să ne concentrăm pe celelalte servicii publice comunitare. În momentul acesta există aproximativ 634 de servicii publice comunitare active și urmează să se operaționalizeze încă 17.”

Prezent la conferința Digital Banking Scorecard, Cătălin Giulescu menționa că se lucra deja la un nou prototip de CEI, care va fi pus în circulație odată cu extinderea proiectului la nivel național. Vor exista CEI cu cip și fără cip. Noul prototip urma să fie mai versatil, cipul are interfață duală, contact și contactless.

Unde e CEI?

Pentru că operaționalizarea cărții electronice de identitate urma să fie realizată de la finalul verii sau începutul toamnei, am vrut să văd care este stadiul acestui proiect. În plus, o componentă importantă, operaționalizarea la nivel național a S.I.E.A.S.C. a fost deja amânată cu un an, pentru 24 septembrie 2024. 

Explicația a fost că, în prezent, proiectul SIIEASC se află în etapa de verificare, iar prorogarea termenului este necesară în vederea demarării proiectului pilot și instruirea ofițerilor de stare civilă de la nivelul întregii țări. Chiar dacă acest proiect a început în 2018 și nu este gata nici în prezent. 

CEI este blocat în acest moment, pentru că la Imprimeria Naţională sunt încă în derulare proceduri de achiziţie publică, deși ele au început de anul trecut.

Au fost două licitații mari. Prima a vizat achiziția a nouă milioane de cipuri și 375.000 de ansambluri din policarbonat cu antenă, licitația fiind câștigată de asocierea de firme dintre Idemia Identity & Security France (lider) și Idemia France, potrivit informațiilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

A doua licitație, care a fost una „cu cântec”, viza implementarea unei infrastructuri de chei publice (PKI), pentru emiterea și managementul certificatelor digitale din CEI. S-au depus contestații peste contestații, toate de către asocierea Trans Sped SA (lider), Dendrio Solutions SRL și BIT4ID SRL. În prezent, licitația pentru sistemul PKI a fost suspendată, fiind depusă o plângere la Curtea de Apel, cu termen în 22 septembrie. 

Oficialii DGEP au spus că „în funcţie de modul şi de momentul finalizării procedurilor derulate de către Compania Naţională «Imprimeria Naţională», va fi stabilit un calendar de extindere în ceea ce priveşte emiterea cărţii electronice de identitate”. Cu alte cuvinte, nu se știe acum când va fi inițiată extinderea la nivel naţional a emiterii cărţii electronice de identitate.

CEI, da sau ba?

Mai sunt și câțiva pași legislativ de făcut, plus cei logistici. Astfel, OG 12/2023 a trecut de Senat, iar acum este în dezbaterea comisiilor de specialitate din Camera Deputaților. Proiectul de lege mai trebuie adoptat și de Cameră și promulgat de președintele statului pentru a intra în vigoare. În orice caz, Ordonanța este deja în vigoare, din 3 februarie.

În răspunsul primit de la DGEP, sub semnătura chestorului Cătălin Giulescu, se menționează că, la nivelul direcției, se află în faze de definitivare un anteproiect de modificare a Normelor Metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reşedința şi actele de identitate ale cetățenilor români, precum şi pentru stabilirea formei şi conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reşedință şi ale cărții de imobil, ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanţei nr.12/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate. 

Deși normele ar fi trebuit aprobate în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, DGEP spune că definitivarea proiectului a fost afectată de intervenţiile legislative succesive survenite prin intermediul Legii nr.136 din 24 mai 2023, Legii nr.162 din 31 mai 2023 şi Legii nr.256 din 21 iulie 2023.

Fiecare dintre actele normative precizate cuprinde dispoziţii care produc un impact major la nivelul procedurilor aplicabile în domeniul evidenţei persoanelor. 

„În prezent, anteproiectul presupune că ne aflăm în faza nepublică a unui proiect de act normativ, fază în cadrul căruia se evaluează consecinţele ipotezelor elaborate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. Estimăm că după jumătatea lunii septembrie 2023, proiectul va fi supus transparenţei decizionale, moment în care vom fi în măsură să furnizăm datele suplimentare”, mai spun oficialii DGEP. 

Guvernul are înscris în PNRR obiectivul de a ajunge la 8.500.000 de cetățeni pentru care se eliberează CEI, până în anul 2026, fiind alocate 200 de milioane euro, astfel că schimbarea actualei cărți de identitate cu CEI va fi gratuită. Totodată, pentru acest an obiectivul era de 1,5 milioane de CEI emise, care evident nu are cum să fie atins. În răspunsul primit de DGEP se menționează că sunt în derulare proceduri pentru renegocierea ţintelor asumate.

Ce urmează?

CEI amânat, licitații blocate și suspendate. Andrei Nicoară, expert în e-guvernare, scria, într-un text pe LinkedIn, că „PNNR finanțează costul CEI în loc ca acesta să fie plătit de cetățean. Până la data finală a PNRR, CEI se va obține gratis în locul unui tarif de 12.5 euro. După încetarea PNRR se va reveni la acest tarif. Există un grafic al producției, cu o valoare anuală de aproximativ 2.000.000 emiteri. Această valoare nu este limitată tehnic ci derivă din numărul de oameni cărora le va expira CI, relativ puțini oameni vor cere CEI în avans. Așadar fiecare lună de întârziere în emiterea CEI obligă 166.000 cetățeni (2 mil cetățeni/12 luni) să achite un CI de 7 lei și produce o pierdere din fondurile PNRR de 2 mil euro (166.000 x 12.5euro). Avem o pierdere lunară de 1,16 mil lei din buzunarele cetățenilor și 2 mil euro din PNRR. O contestare completă, pe toate palierele, de 12 luni poate produce o pagubă de 14 mil lei și 24 mil euro.”

Închei cu o posibilă veste bună. Cătălin Giulescu explică în răspunsul primit că „în prezent, pentru fiecare dintre riscurile identificate în implementarea proiectului C.E.I., la nivelul Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor şi, în consecinţă, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, au fost evaluate şi identificate soluţii tehnice alternative pentru eliminarea riscurilor generate de nefinalizarea procedurilor de achiziţie în discuţie. Totodată, reţinem atenţia asupra faptului că, în prezent, se derulează, cu excepţia procedurilor de achiziţie publică, activităţi exclusiv de ordin tehnic care, având în vedere implicaţiile generate de desideratul asigurării unui nivel de securitate adecvat, nu sunt publice, şi nici destinate publicităţii, şi ţinând cont de faptul că orice dezvoltare tehnică necesită testare şi validare, aşa cum am precizat anterior, ne aflăm în imposibilitatea de a stabili termene concrete şi a furniza un calendar al implementării proiectului. Putem preciza doar că este foarte posibil să existe informaţii disponibile public cu privire la evoluţia proiectului chiar în această toamnă”.

Sperăm.