Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat joi ratele dobânzilor, o premieră în ultimii 11 ani, indicând că ar putea urma noi creşteri în 2022, potrivit Agerpres.

Astfel, s-a majorat cu 50 de puncte de bază rata dobânzii la facilitatea de depozit, la zero, de la minus 0,50%, într-un efort de a reduce nivelul record al inflaţiei în zona euro.

Au fost majorate cu 50 de puncte de bază rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală, până la nivelurile de 0,50% şi, respectiv, 0,75%.

Banca a anunţat și un nou program de achiziţionare de bonduri, pentru a ţine sub control costurile de împrumut ale celor mai îndatorate state din zona euro.

„La viitoarele reuniuni ale Consiliul guvernatorilor BCE, o normalizare suplimentară a ratelor dobânzilor va fi adecvată. Decizia semnificativă de joi, de a renunţa la ratele negative ale dobânzii, permite Consiliului guvernatorilor BCE să facă o tranziţie spre o abordare a deciziilor de politică monetară la fiecare şedinţă în parte", potrivit oficialilor BCE.

Într-o încercare de a atenua impactul creşterii costurilor de împrumut, BCE a prezentat Instrumentul de protecţie a transmisiei (TPI), prin care va achiziţiona bonduri dacă va vedea semne de fragmentare financiară în rândul statelor din zona euro.

„Nivelul achiziţiilor TPI depinde de severitatea riscurilor cu care se confruntă transmisia politicii monetare. Achiziţiile nu sunt restricţionate ex ante", a precizat BCE.

Care sunt urmările deciziei BCE?

Un prim efect al acestei decizii este că împrumuturile devin mult mai scumpe, pentru că băncile comerciale împrumută bani de la BCE, iar în schimb ele împrumută gospodăriile şi companiile.

Ani de zile cei care s-au împrumutat au putut profita de ratele dobânzilor ultra-scăzute, menite să stimuleze creşterea economiei.

Când BCE începe majorarea dobânzilor, băncile vor trece clienţilor aceste costuri de împrumut mai ridicat. Totul, de la cumpărarea unei case, la refinanţarea datoriei sau obţinerea unui credit pentru companie devine mai scump.

Creditorii vor analiza de asemenea mult mai atent solicitările de împrumut, pentru a se asigura că nu-şi asumă prea multe riscuri.

Impactul se simte deja pe piaţa imobiliară, unde ratele dobânzilor pentru creditele ipotecare au crescut în ultimele luni.

Dar perspectivele pentru viitorii proprietari de locuinţe nu sunt deloc rele, spune Andreas Lipkow, analist la Comdirect. „Costurile finanţării în sectorul imobiliar sunt doar parţial dependente de ratele dobânzilor BCE şi sunt de asemenea determinate de cerere şi ofertă, sau de solvabilitatea celui care se împrumută", a spus Lipkow, citat de Agerpres.

Un efect pozitiv este stimularea economisirii. Ratele scăzute ale dobânzilor BCE a însemnat că cei care economisesc vedeau un avantaj redus sau chiar niciun avantaj în cazul banilor puşi deoparte.

Rata dobânzii la facilitatea de depozit era de minus 0,50%, BCE taxând băncile pentru stocarea în exces de numerar, pentru a stimula creditarea.

Multe bănci de retail au trecut aceste costuri proprietarilor bogaţi de conturi bancare, ale căror depozite depăşeau un anumit nivel. Acei clienţi aşteptau cu nerăbdare va BCE să renunţe la rata dobânzii la facilitatea de depozit de minus 0,50%.

Cum băncile au salutat revenirea marjelor de profit mai ridicate datorită majorării veniturilor din creditare şi ratele dobânzilor la produsele de economisire ar trebui să crească în cele din urmă.

Dar inflaţia ridicată face ca economiile să se erodeze în termeni reali în următoarea perioadă, avertizează Elmar Voelker, analist la LBBW bank. „Majorarea ratelor dobânzilor (şi a ratelor dobânzilor la produsele de economisire) nu va fi suficient de mare pentru a compensa nivelul actual ridicat al inflaţiei", a explicat analistul.

Vești proaste pentru investitori și guverne

Guvernele din zona euro vor trebui să-şi reducă dependenţa de epoca banilor uşori, care a durat un deceniu, deoarece datoria suverană devine mai scumpă, iar efectele negative pentru cele mai îndatorate state din zona euro provoacă deja îngrijorare.

BCE a promis să vină cu un instrument de criză pentru a preveni „fragmentarea" nedorită pe pieţele de obligaţiuni, sau o divergenţă accentuată ale costurilor de împrumut între ţările din zona euro.

Toţi ochii sunt pe Italia, unul din cele mai îndatorate state din zona euro, unde randamentele obligaţiunilor guvernamentale au crescut deja faţă de cele germane. Criza politică provocată în urma demisiei premierului Mario Draghi a inflamat şi mai mult pieţele.

Înăsprirea politicii monetare de către BCE, deşi văzută ca necesară pentru a contracara inflaţia, vine într-un moment delicat pentru guvernele care se confruntă cu o reducere a puterii lor de împrumut, într-o perioadă de cheltuieli masive pentru a face faţă creşterii preţului energiei.

Pe de altă parte, pieţele bursiere au beneficiat mult timp de politica monetară ultra-relaxată a BCE, care a determinat investitorii să caute active mai riscante, pentru profituri mai ridicate.

Dar cum BCE s-a alăturat marilor bănci centrale în accelerarea luptei contra inflaţiei, şi pe fondul sporirii temerilor privind recesiunea, pieţele globale sunt în declin.

Indicele Nasdaq al Bursei de la New York a scăzut cu 30% de la finalul lui 2021, companiile din domeniul tehnologiei disperate după numerar confruntându-se cu dificultăţi în atragerea de noi finanţări.

Şi criptomonedele au scăzut de la recentul nivel ridicat, investitorii fiind mai reticenţi la risc, iar Bitcoin a pierdut peste 40% din valoarea sa numai în iunie.

Dar de când BCE şi-a anunţat intenţia de a majora dobânzile, jucătorii financiari „au avut mult timp pentru a se pregăti, ceea ce ar trebui să prevină turbulenţele majore” pe pieţele bursiere, a declarat Voelker.

Sursă foto: Photo 43215108 © minnystock | Dreamstime.com