Marea majoritate (73%) a directorilor generali din companii se aşteaptă la o scădere a economiei globale în 2023, potrivit celei de-a 26-a ediţii a PwC CEO Survey.

Răspunsul reflectă cea mai pesimistă perspectivă din ultimii 12 ani, de când întrebarea a fost inclusă în sondaj. Mai mult, percepţia s-a inversat faţă de 2021 şi 2022 când 76%, respectiv 77% dintre respondenţi estimau că economia îşi va îmbunătăţi rata de creştere.

Creşterea economică pentru România, în 2023, este estimată la 2,6% de Banca Mondială, la 3,1% de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la 1,8% de Comisia Europeană, care prognozează creşteri mai lente pentru întreaga UE (de 0,3%) sau pentru statele din regiune: Bulgaria (1,1%), Ungaria (0,1%) şi Polonia (0,7%).

Conform sondajului, economii dezvoltate precum Franţa, Germania şi Marea Britanie au aşteptări mai pesimiste pentru perspectivele de creştere internă decât ale economiei globale, comparativ cu Statele Unite, Brazilia, India şi China.

Totodată, 40% dintre executivi cred că organizaţiile lor nu vor mai fi viabile economic peste 10 ani dacă se menţin condiţiile actuale. Această tendinţă a fost punctată în special de respondenţii din sectoarele telecomunicaţii (46%), producţie (43%), sănătate (42%) şi tehnologie (41%).

„Deşi percepţia faţă de situaţia macroeconomică s-a înrăutăţit, liderii din ţara noastră sunt mai optimişti în privinţa companiilor pe care le conduc, mai mult de jumătate anticipând creşterea afacerilor în următorul an, ceea ce înseamnă că şi-au construit strategiile luând în calcul o potenţială scădere a economiei", spune Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Prin comparaţie, 27% dintre directorii generali din România au această părere despre firmele pe care le conduc, deşi prevăd la rândul lor multiple provocări, în următorii zece ani, pentru profitabilitatea industriilor din care fac parte.

În ceea ce priveşte perspectiva de creştere a afacerilor în următorul an, procentul directorilor generali foarte încrezători în dezvoltarea afacerilor la nivel global s-a situat la 42%, reprezentând cea mai mare scădere de la criza financiară din 2008-2009.

Potrivit cercetării, în topul preocupărilor şefilor de companii se află: inflaţia, volatilitatea macroeconomică şi conflictele geopolitice. Dacă în urmă cu un an, riscurile cibernetice şi pentru sănătate erau principalele preocupări, în 2023, impactul inflaţiei (40%) şi volatilitatea macroeconomică (31%) atât pe termen scurt, cât şi în următorii cinci ani, reprezintă cele mai mari îngrijorări.

CITEȘTE ȘI: Patru tendințe care vor influența economia globală în 2023

La rândul lor, directorii din România percep inflaţia ca fiind principalul risc pentru dezvoltarea afacerilor (48%), urmat de conflictul geopolitic (42%) şi volatilitatea macroeconomică (38%). Conform sondajului, directorii executivi reduc costurile, dar evită concedierile sau diminuarea salariilor. Ca răspuns la provocările economice pe termen scurt, executivii spun că iau măsuri pentru a stimula creşterea veniturilor şi a reduce costurile.

În același timp, este interesant că, deşi 52% dintre respondenţi au început să reducă costurile, doar 19% au îngheţat angajările şi 16% au redus numărul de angajaţi, în timp ce 60% nu intenţionează să reducă personalul în următoarele 12 luni. Această abordare contrastează puternic cu cea din criza financiară din 2008 când aproximativ de două ori mai mulţi anticipau reduceri de personal pe termen scurt. În acelaşi timp, 80% nu intenţionează să reducă salariile, pentru a putea păstra talentele şi a reduce plecările.

Datele sondajului sugerează că directorii executivi evită să recurgă la concedieri şi din cauza experienţei recente cu fenomenul „marea demisie".

CEO Survey 2023 explorează opiniile a peste 4.400 de directori din întreaga lume, inclusiv din România. Raportul integral al CEO Survey 2023 pentru România va fi public în luna martie.

Foto: Dreamstime