Scade inflația, crește ușor salariul mediu net

Câteva cifre anunțate astăzi arată fotografia de moment a economiei locale. Inflația a scăzut la 10,64%, investițiile străine s-au redus, iar câștigul salarial mediu net are o ușoară creștere.

Inflația a ajuns la 10,64%

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 10,64% în mai 2023, de la 11,23% în aprilie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 18,73%, cele nealimentare cu 5,15%, iar serviciile cu 11,16%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, citate de Agerpres.

„Indicele preţurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,64%. Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 3,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 este 10,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 - mai 2023) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2021 - mai 2022) este 14,7%", se arată în comunicatul INS.

Potrivit sursei citate, rata anuală a inflaţiei în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 9,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 - mai 2023) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2021 - mai 2022) determinată pe baza IAPC este 12,8%.

Zahărul se menţine în topul produselor care s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, cu o creştere a preţului de 58,71% în mai 2023 faţă de mai 2022. Alte alimente care au consemnat creşteri importante de preţ sunt untul (+32,46%), margarina cu 31,39%, ouăle, cu un plus de 29,72%, brânza de vacă (telemea) cu 28,94%, alte legume şi conserve de legume cu 28,78% şi cartofii cu 25,54%.

În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ în perioada analizată s-au aflat energia termică, cu 23,82%, detergenţii, cu 16,77%, articolele de igienă şi cosmeticele, cu 15,58%, şi alte mărfuri nealimentare, cu 15,46%. Combustibilii s-au ieftinit cu 9,05%, iar medicamentele cu 3,7%.

În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian, cu 46,25%, serviciile de apă, canal salubritate - 21,93% şi transportul CFR, cu 21,18%.

De la lună la lună, în aprilie faţă de martie, cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la cartofi 11,28% şi fructele proaspete - 4,68%.

Luna trecută, la produse alimentare s-au scumpit alte legume şi conserve de legume, cu 2,40% şi citricele şi alte fructe meridionale cu 2,09%, iar cea mai importantă ieftinire a fost consemnată în cazul laptelui de vacă, 5,7%. De asemenea, combustibilii s-a ieftinit cu 2,61%. La servicii nu se constată ieftiniri faţă de luna anterioară.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit ascendent la 7,1% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a menţinut estimarea de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate în luna mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Conform BNR, traiectoria descendentă va fi susţinută de detensionarea treptată a pieţelor de materii prime, resorbirea cererii excedentare din economie, corecţia descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste şi reducerea presiunilor inflaţioniste asociate preţurilor la bunurile din import.

Scăderea investițiilor străine directe

Banca Națională a anunțat că investiţiile directe ale nerezidenţilor în România s-au redus la 2,908 miliarde de euro în primele patru luni ale acestui an, de la 3,327 miliarde de euro în perioada ianuarie - aprilie 2022, arată Agerpres.

Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,382 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 474 milioane euro.

Conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele patru luni din 2023, cu 4,6%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 2.286 de unităţi.

Cele 2.286 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 8,47 milioane de dolari, cu 39,5% mai mic faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-aprilie 2022. În aprilie 2023 au fost înmatriculate 477 societăţi noi cu participare străină la capitalul social.

La finele lunii aprilie 2023, în România existau 246.501 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,171 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.133 (capital subscris de 4,044 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,610 miliarde de dolari, în 5.926 de firme.

Deficitul contului, în scădere

A scăzut și deficitul contului contului curent al balanței de plăți, la 5,465 miliarde de euro, în perioada ianuarie - aprilie 2023, comparativ cu 7,719 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, arată BNR, citat de Agerpres.

Balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 743 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,718 miliarde de euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 213 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 6 milioane euro.

În perioada ianuarie - aprilie 2023, datoria externă totală a crescut cu 8,562 miliarde de euro.

În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 107,581 miliarde de euro la 30 aprilie 2023 (70,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 10,1% faţă de 31 decembrie 2022. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 45,542 miliarde de euro (29,7% din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,8% faţă de 31 decembrie 2022.

„Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi pe pieţele externe în valoare de aproximativ 5,9 miliarde euro, de influenţa creşterii preţurilor titlurilor de stat în valoare de 1,4 miliarde euro, de redeschideri de emisiuni pe pieţele interne şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară", a precizat BNR.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,8% în perioada ianuarie - aprilie 2023, comparativ cu 16,2% în anul 2022.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2023 a fost de 5,2 luni, în comparaţie cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2023 a fost de 92,9%, comparativ cu 80,2% la 31 decembrie 2022.

Salariul mediu net pe economie crește cu 10 lei

Câştigul salarial mediu net pe economie a fost de 4.564 de lei în aprilie 2023, în creştere cu 10 lei (+0,2%) faţă de luna martie, valorile cele mai mari înregistrându-se în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (10.720 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.441 lei), potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), citate de Agerpres.

Comparativ cu luna aprilie a anului 2022, câştigul salarial mediu net a crescut cu 15%. În ceea de priveşte câştigul salarial mediu brut, acesta s-a situat la 7.311 lei, cu 21 lei (+0,3%) mai mare decât în luna martie 2023.

Datele INS arată că indicele câştigului salarial real a fost 103,4% în luna aprilie 2023 faţă de luna aprilie 2022 şi de 99,5% faţă de faţă de martie 2023. Comparativ cu luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost în aprilie 2023 de 235,3%, cu 1,2 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2023.

În sectorul bugetar, în luna aprilie 2023, câştigul salarial mediu net a crescut comparativ cu luna precedentă în administraţie publică (+3,6%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+1,7%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă), iar în învăţământ, câştigul salarial mediu net a scăzut (-6,6%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare.

Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei, mai arată INS.

Foto: Pexels