Românii se declară puțin sau deloc pregătiți financiar. Care sunt motivele?

Pe 30 octombrie, la sediul Băncii Naționale a României, a avut loc evenimentul „Cât valorează educația? O perspectivă critică asupra rolului educației în incluziunea și reziliența financiară”, care a adus în atenție studiul despre gradul de alfabetizare financiară în rândul adulților din mediul urban din România, realizat de către compania de cercetare și consultanță BrandBerry, alături de Asociația Brașov 2050 și cu susținerea Profit Point și Banca Comercială Română (BCR).

Evenimentul a marcat Ziua Mondială a Economisirii și a inclus o dezbatere pe tema educației și incluziunii financiare, care a pornit de la rezultatul cercetării și relația românilor cu banii.

Datele relevă că trei din patru români se declară puțin sau deloc pregătiți din punct de vedere financiar bancar, ceea ce are impact și asupra perspective financiare de viitor. În plus, analiza rezultatelor la testele de educație financiară indică și un nivel scăzut de cunoaștere nu doar a conceptelor și termenilor financiar-bancari și economici, ci și o slabă capacitate de a realiza calcule matematice simple.

77% dintre participanți nu au depășit pragul de 50% răspunsuri corecte, în timp ce doar 3.5% dintre respondenți au avut o rată de răspunsuri corecte mai mare de 75%.

Studiul a mai scos în evidență că:

• 40% dintre participanții la studiu nu sunt rezilienți financiar și nu ar putea să-și asigure același nivel de trai ca în prezent nici măcar pentru o lună dacă, într-o situație nefericită, ar rămâne fără surse de venit;
• Doar unul din cinci români estimează că ar putea să-și păstreze nivelul de trai actual pentru o perioadă mai mare de șase luni;
• Gradul de alfabetizare financiară în România este de 8%, cel mai mic procent din Europa;
• Peste 50% dintre români consideră că întâmpină dificultăți financiare în viața de zi cu zi;
• În ceea ce privește incluziunea financiară, majoritatea participanților la studiu au declarat că dețin și folosesc cont bancar (80.7%), card bancar de debit (70%) și că fac online banking (70%).

Studiul dezvăluie și diferențele dintre grupurile de gen în privința banilor. Din raport reiese că femeile tind să se concentreze pe aspectele practice ale gestionării banilor, în timp ce bărbații asociază banii într-o măsură mai mare cu libertatea și bunăstarea. Aceste diferențe evidențiază necesitatea unei abordări mai nuanțate în politicile publice și în programele de educație financiară, care să țină cont de nevoi și să promoveze o relație sănătoasă și echilibrată cu banii pentru toți.

„Acest studiu, deși la prima vedere este doar despre educație financiară, este despre oameni și nevoile lor, pentru că banii sunt doar un instrument pe care-l utilizăm pentru a avea o viață mai frumoasă. Educația financiară este un rezultat al educației generale de bună calitate, al dezvoltării gândirii critice, combinate cu existența unor servicii financiar-bancare ușor accesibile, de unde deducem că efortul este unul combinat, atât din partea statului, cât și al mediului privat.

Concluzia nefericită a studiului este că se impune o schimbare radicală de abordare a modului în care construim cetățenii dacă ne dorim să avem și mâine o societate funcțională, care să acceseze orice fel de servicii, inclusiv financiare. Vestea bună este din punctul în care ne aflăm avem mult de crescut.

O altă veste bună este că sectorul bancar poate și are tot interesul, inclusiv comercial, să joace un rol activ în scăderea inegalităților de gen și creșterea incluziunii, iar acest rol va aduce beneficii concrete tuturor, cetățeni și bănci deopotrivă.

Privind din această ultimă perspectivă, inițiativa BCR de a fi activă cu programe de CSR specifice educației financiare și creșterii incluziunii este mai mult decât lăudabilă și demnă de urmat”, spune Romulus Oprică, sociolog și managing partner BrandBerry.

Studiul a fost realizat în perioada 5 mai – 10 iunie 2023, pe un eșantion de 2.872 de persoane, cu vârsta de peste 18 ani, din zona urbană, și a avut două obiective principale:

• Măsurarea gradului de alfabetizare financiară al grupului-țintă, utilizând instrumente standardizate, pentru a putea realiza o comparație între rezultatele obținute în România și rezultatele obținute în alte țări care au aplicat teste de literație financiară de tipul PISA, PIAAC sau Global Findex;
• „Fotografierea” situației actuale privind incluziunea financiară, comportamentul și reziliența financiară, precum și identificarea percepțiilor populației adulte active asupra banilor, rolului educației financiare și a instituțiilor bancare și nebancare.

Foto: Dreamstime