Rezultate financiare ING Bank România. Mihaela Bîtu, CEO: Aniversăm 30 de ani de activitate ai ING pe piața bancară românească

Veniturile ING Bank România au ajuns la 1,79 miliarde de lei în primul semestru din 2024, în creștere cu 9,6% față de perioada similară a anului anterior. Cu toate că a existat o creștere a veniturilor, CFO-ul băncii controlate de olandezi spune că profitul înainte de impozitare a înregistrat o ușoară scădere pe fondul introducerii taxei pe cifra de afaceri. Această nouă taxă a băncilor a dus și la scăderea profitului din acest an a BRD și Raiffeisen Bank România.

ING Bank România anunță în primele șase luni din 2024 venituri mai mari cu 10% și active în creștere cu 20%. Creșterea numărului de clienți și a portofoliului de credite acordate au fost principalii vectori ai performanței din primele șase luni ale anului în care ING Bank România aniversează 30 de ani de activitate pe plan local. Activele ING Bank România s-au majorat cu 19,6% în primele șase luni din 2024 și au ajuns la valoarea de 75,5 mld. lei.

Profitul înainte de impozitare a înregistrat o ușoară scădere pe fondul introducerii taxei pe cifra de afaceri, fără de care am fi arătat de asemenea o creștere.

Philipp Gamauf, CFO, ING Bank România

În primul semestru din 2024 s-a remarcat un ritm dublu de creștere a depozitelor atrase prin comparație cu creșterea portofoliului de credite, pe fondul inflației și a ratelor de dobândă relativ ridicate. Această tendință este normală, având în vedere așteptările pieței privind reducerea dobânzii de politică monetară, lucru pe care BNR de altfel l-a realizat în luna iulie (de la 6,75% la 6,5% pe an). Astfel, valoarea depozitelor atrase de la clienți a ajuns la 64,9 miliarde de lei (în creștere cu 19,5% față de perioada similară din 2023), în timp ce portofoliul creditelor brute a ajuns la 41,1 miliarde de lei (+9% față de semestrul I al anului 2023).

ING Bank România a obținut rezultate financiare și comerciale solide în primul semestru din 2024. În primul rând, ne bucură faptul că numărul de clienți ai băncii noastre este în continuă creștere, ceea ce arată faptul că abordarea noastră axată pe experiența clienților și inovație rămâne relevantă și atractivă. Am depășit numărul de 1,85 milioane clienți activi și ne propunem să continuăm să dezvoltăm portfoliul de clienți, atât persoane fizice cât și juridice. Susținem în mod activ și constant mediul de afaceri românesc, iar un bun exemplu foarte vizibil în acest an este finanțarea de 150 milioane de euro acordată operatorului de telecomunicații Digi, un client cu care avem o lungă relație de parterneriat, și pentru care am intermediat în ultimii 10 ani finanțări de peste 3 miliarde de euro.

Anul 2024 marchează aniversarea a 30 de ani de activitate ai ING pe piața bancară românească, perioada în care am contribuit la dezvoltarea sistemului bancar și la bunul mers al afacerilor clienților noștri. Suntem singura bancă activă în România care a reușit performanța de a ajunge la o cotă de piață de peste 10% în totalul creditelor acordate și depozitelor atrase, doar prin dezvoltare organică. Acest succes ne face să fim mândri de trecutul nostru, dar ne ambiționează să continuăm să ne dezvoltăm și pe viitor, beneficiind totodată de sprijinul constant al grupului ING.

Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România.

Taxele Guvernului au scăzut profitul băncilor din România: au avut de suferit și băncile controlate de fracezi și austrieci

ING Bank România, bancă controlată de olandezi, nu a fost singura instituție financiară care s-a confruntat cu o scădere a profitului acest an. BRD anunță o scădere a profitului în primul semestru al anului: profitul net în S1 2024 este de 694 milioane lei, în scădere față de S1 2023, când acesta a fost de 768 milioane lei. Conducerea băncii pune acestă scădere a profitului pe seama taxei pe cifra de afaceri aplicată băncilor, în valoare de 62 milioane de lei.

Totodată, Raiffeisen Bank România a obţinut un profit net de 820 milioane de lei în primele şase luni ale anului, în scădere cu 6% raportat la primul semestru din 2023, a anunţat banca. FMI menţiona anul trecut că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor şi marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse şi ar putea reduce intermedierea financiară.

"Amploarea unor ajustări fiscale suplimentare, via reduceri de cheltuieile şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor, este limitată. Actualele revizuiri de cheltuieli sunt binevenite şi, în timp, ar putea eficientiza cheltuieile guvernamentale dar este puţin probabil să ducă la economii importante. Mai mult, susţinerea populaţiei în vârstă, rezolvarea nevoilor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor publice, în special a sistemului de învăţământ şi sănătate la standardele UE, cere cheltuieli bine concentrate şi adecvate", susţin experţii FMI.