Politicile monetare și inflația

În timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) se pregătește să reducă rata dobânzii joia aceasta, în 6 iunie, este posibil ca Rezerva Federală (Fed) să nu adopte o măsură similară în 2024, din cauza ratei inflației care depășește 3%.

Reducerea ratei de către BCE înaintea Fed reprezintă o anomalie istorică, potrivit lui Alin Latu, Country Manager România și Ungaria în cadrul iBanFirst. Aceasta ar putea avea un impact negativ asupra cursului de schimb al euro și ar putea exacerba inflația importată în Europa. 

La începutul anului, piața monetară anticipa șase reduceri ale dobânzilor de către Fed, șase de către BCE și cinci de către Banca Angliei pentru 2024. Aceste previziuni nu luau în considerare reziliența creșterii economice, care a redus necesitatea de a relaxa politica monetară, precum și inflația mai volatilă decât se aștepta în unele cazuri, în special în Statele Unite.

În prezent, piața prognozează doar două reduceri ale dobânzilor din partea BCE și câte una din partea Fed și a Băncii Angliei. Aceste prognoze, în mod evident, se pot schimba.

Fed amână în continuarea reducerea ratei

Este greu de negat faptul că fereastra pentru reducerea ratei dobânzii se închide rapid peste Atlantic. Prețurile de consum au crescut cu 3,4% de la un an la altul, iar șansele ca Fed să facă un pas înapoi sunt reduse, cu excepția cazului în care inflația scade sub 3% pentru mai multe luni consecutive.

„Ne așteptăm ca inflația din SUA să se stabilizeze în jurul valorii de 3% în timpul verii, înainte de a coborî sub acest prag simbolic abia la sfârșitul anului. Dacă prognoza se dovedește corectă, este posibil ca Fed să nu reducă ratele în 2024. Acesta nu mai este un scenariu improbabil”, a spus Alin Latu.

Vizibilitate pe termen scurt

În timp ce în SUA există incertitudini semnificative privind evoluția pe termen scurt a politicii monetare, zona euro a stabilit data primei reduceri a ratei dobânzii, și anume joi, 6 iunie 2024. Această decizie a fost confirmată recent de toți membrii cu o abordare dovish din Consiliul guvernatorilor BCE, precum și de economistul-șef al BCE, Philip Lane.

Reducerea va fi moderată, de doar 25 de puncte de bază, însă momentul ales este considerat oportun din două motive principale:

• Creșterea economică la nivel european a atins cel mai scăzut nivel în primul trimestru al anului, iar acum începe să se redreseze treptat, în special în sectorul producției. Relaxarea condițiilor de creditare pentru întreprinderi, rezultată în urma reducerii dobânzilor, ar fi o măsură binevenită, deoarece ar stimula investițiile și activitatea economică în general.
• Teama de o spirală salariu-preț nu mai este la fel de relevantă în contextul actual. Un exemplu concret este reprezentat de recentele negocieri salariale din Germania, unde sindicatele din sectorul comerțului cu amănuntul au obținut o creștere salarială de 14%. Deși această creștere pare semnificativă la prima vedere, în realitate, ea va fi repartizată pe o perioadă de 36 de luni. Astfel, această majorare salarială reprezintă mai degrabă o ajustare pentru a compensa inflația acumulată în ultimii doi ani.

BCE se așteaptă ca aceste creșteri salariale negociate recent în diverse țări din zona euro să fie absorbite de marjele de profit ale companiilor. Aceasta ar trebui să contribuie la normalizarea inflației interne, evitând astfel presiuni suplimentare asupra prețurilor.

Ce urmează?

Aici lucrurile devin mai complicate. Guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, a pledat recent pentru două reduceri consecutive ale ratei dobânzii în lunile iunie și iulie. Totuși, nu toți membrii Consiliului guvernatorilor sunt de acord. Mulți preferă să nu se angajeze la un calendar fix, reamintind că BCE este „dependentă de date”.

Philip Lane, atent la piețele financiare, a oferit câteva informații valoroase în discursul său recent. Obiectivul pentru acest an este de a relaxa politica monetară, menținând-o totuși oarecum restrictivă pentru a evita creșteri neașteptate ale inflației. Acest obiectiv se traduce prin trei sau patru reduceri ale ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază fiecare. Pentru anul viitor, ținta este de a aduce politica monetară pe teritoriu neutru, ceea ce implică alte trei sau patru reduceri similare ale ratelor.

O anomalie istorică

Nu trebuie să uităm că BCE, chiar dacă susține contrariul, este influențată de deciziile Fed. Reducerea ratei de către BCE înaintea Fed reprezintă o anomalie istorică ce poate avea consecințe negative asupra cursului de schimb al euro. Robert Holzmann, guvernatorul Băncii Naționale a Austriei, a subliniat acest aspect în discursul său recent.

Holzmann susține reducerea ratei la 6 iunie, dar avertizează că o eventuală depreciere a euro, cauzată de decuplajul politicilor monetare dintre SUA și zona euro, ar putea complica sarcina BCE prin exacerbarea inflației importate.

+ 

Înființat în anul 2016, fintech-ul iBanFirst furnizează companiilor de comerț servicii de plăți transfrontaliere, schimb valutar și management al risculu. Cu peste 350 de angajați în 10 țări europene și un volum de tranzacții de circa 1,4 miliarde de euro lunar, iBanFirst este listată de Financial Times ca una dintre companiile cu cea mai rapidă creștere din Europa.  

Fintech-ul este susținut financiar de banca franceză de investiții Bpifrance, de liderii europeni în investiții de capital de risc Elaia și Xavier Niel, precum și de fondul de investiții american Marlin Equity Partners. Ca instituție de plată reglementată de Banca Națională a Belgiei, iBanFirst are autorizația de a opera pe întreg teritoriul Uniunii Europene. 

Foto: Dreamstime