Dobânzile practicate de IFN-uri au fost plafonate în urma unei legi care vrea să protejeze consumatorii de situațiile în care plăteau și de trei ori suma împrumutată de la instituțiile financiare nebancare. Economistul Valentin Anghel, CEO AVBS, spune că noua lege este bună pentru consumatori, dar ar putea să pună lacătul pe ușa mai multor IFN-uri. Totodată, instituțiile financiare nebancare s-ar putea să își înăsprească condițiile de creditare după noua lege, ceea ce i-ar putea determina pe români să viziteze cămătarii atunci când au nevoie de un împrumut.
Cred că este o lege bună, care vine în favoarea consumatorului. Mai mult ca sigur sunt foarte multe persoane care anterior se puteau împrumuta. După legea cea nouă nu vor mai avea acces la finanțare și cu siguranță ar trebui să se împrumute doar persoanele care își și permit rambursarea.
Valentin Anghel, CEO AVBS Credit.
Dobânzile IFN-urilor, alternativa românilor la bănci atunci când vor să obțină un credit, au fost plafonate: legea privind protecţia consumatorilor hotărăște plafonarea dobânzilor anuale efective la instituţiile financiare nebancare şi la limitarea creanţelor pe care le solicită recuperatorii. Actul normativ mai prevede că dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele ipotecare pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă. În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăşi cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR, stipulează legea.
Citește și:
Conform unui calcul realizat de Valentin Anghel, acestea vor fi dobânzile maxime pe care le vor putea percepe IFN-urile:
- La creditele în valoare de până în 5.000 de lei DAE poate fi de maxim 365%, dar clientul nu va rambursa mai mult de 5.000 de lei ca dobândă.
- La credite cu valori între 5.001 de lei și 10.000 de lei, DAE maxim poate fi 292%.
- La creditele cu valori între 10.001 și 20.000 de lei, DAE maxim poate fi 219%.
- La creditele de peste 25.001, DAE maxim poate fi de 27% + dobânda de referinta a BNR.
În momentul redactării articolului, dobânda de facilitate de creditare practicată de BNR este de 7,50%.
Se vor închide IFN-urile după noua lege? Valentin Anghel: Cele care aveau o rată de default destul de mare vor fi afectate
Un efect al plafonării dobânzilor IFN-urilor ar putea fi dispariția de pe piață a jucătorilor care își bazau mult existența pe dobânzile mari. Specialistul în creditare spune că instituțiile financiare nebancare care aveau o rată mai mare de default vor fi cele mai afectate.
Citește și:
„Mai mult ca sigur că acele IFN care aveau o rată de default destul de mare vor fi afectate. Depinde de fiecare afacere în parte: cum este administrată și ce măsuri va lua astfel încât să se adapteze noilor dobânzi. Totodată, vor fi afectate inclusiv firmele de recuperare și colectare”, a declarat Valentin Anghel pentru Future Banking.
Aceste instituții își vor înăsprii condițiile de creditare după aplicarea acestor plafoane, principalul motiv fiind „modelul de business” al IFN-urilor. Conform lui Valentin Anghel, INF-urile aveau luată în calcul inclusiv rata de nerambursare. Se vor îndrepta românii spre forme de finanțare neortodoxe te tipul cămătarilor?
„Este subiectiv. Fiecare persoană în parte decide acest lucru. Cei care nu se vor mai putea împrumuta de la IFN probabil vor recurge și la altfel de împrumuturi. Dar repet, este o speculație pur subiectivă. În general nu recomandăm, pentru nimeni, să se împrumute mai mult decât poate rambursa”, spune Valentin Anghel.
Citește și:
Noua lege vrea să protejeze românii de dobânzile excesive
Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor pe 26 martie în calitate de for decizional. Deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi au contestat la CCR acest act normativ. Pe 11 iulie, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile Legii privind protecţia consumatorilor cu privire la costul total al creditării şi la cesiunea de creanţe sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, scrie Agerpres.
Actul normativ vizează măsuri privind protecţia consumatorilor în raporturile juridice ale acestora cu instituţiile financiare nebancare şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare de creanţe, stabilind reguli contra dobânzilor excesive, se precizează în expunerea de motive.
Citește și:
"Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori, instituţiile financiare nebancare care acordă credite potrivit Legii nr.93/2009 privind instituţiile financiare nebancare şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, stabilind reguli de protecţie a consumatorilor contra dobânzilor excesive în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne", se arată în textul legii.