Perle, mărunțiș și deficit

La mulți ani, domnișoarelor și doamnelor! Fără voi, viața ar fi pustie, insipidă și fără fond! Cu siguranță nu știm să arătăm prețuirea în fiecare zi pentru tot ceea ce faceți, dar să știți că știm că am fi pierduți fără voi! Să aveți parte de tot ce mai bun!

***

O să fie un text lung, vă avertizez, dar mi-am ieșit din pepeni când am citit anumite prostii și am zis să le demontez, mai ales că suntem pe teritoriul dezinformărilor electorale. Îmi asum faptul că este un text lung, care s-ar putea să vă plictisească, dar altfel nu s-ar înțelege.

Începem cu un citat-deliciu, cu știrea de pe G4media.ro: „Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu (PSD), a declarat joi la o conferință News.ro că dacă vrem o Românie dezvoltată, trebuie să ieşim din paradigma sărăciei şi a explicat că paradigma sărăciei include şi acel deficit de 3% din PIB. Câciu a explicat că acest deficit de 3% a însemnat să taie întotdeauna de la investiţii, transmite News.ro. El nu a explicat însă cum ar putea România să scape de acest prag, dat fiind că el se aplică tuturor statelor membre UE.”

Și o să mai am câteva perle, absolut geniale, în „naivitatea” lui (ca să nu spun altfel), dar luăm pe rând.

Ne spune dl. Câciu, vi-l amintiți, a fost Ministrul Finanțelor, cel care nu știa exact soarta finanțelor, că trebuie să ieșim din paradigma sărăciei, iar o condiție ar fi să scăpăm de deficitul de 3%.

***

Context (sunt convins că știți despre aceste lucruri, dar am zis să le punem în context pentru a avea cadrul general):

Statutul de deficit excesiv de 3% este un mecanism stabilit de Uniunea Europeană pentru a monitoriza sustenabilitatea finanțelor publice în statele membre. Depășirea pragului de 3% al deficitului bugetar în raport cu PIB-ul declanșează Procedura de Deficit Excesiv (EDP - Excessive Deficit Procedure) care presupune recomandări și constrângeri pentru a reduce deficitul.

Stabilirea limitelor pentru deficitul bugetar, inclusiv plafonul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), a fost parte a criteriilor de convergență stabilite în cadrul Tratatului de la Maastricht din 1992, care a stat la baza creării Uniunii Economice și Monetare Europene (UEM) și a monedei euro. Aceste criterii au fost concepute pentru a asigura o stabilitate economică și fiscală în cadrul zonei euro și pentru a promova convergența economică între statele membre.

Context 2:

Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuielile și veniturile guvernamentale într-un anumit interval de timp. În esență, este suma cu care cheltuielile depășesc veniturile guvernamentale într-o perioadă dată.

Cheltuielile guvernamentale includ toate alocările bugetare pentru finanțarea serviciile publice, cum ar fi sănătatea, educația, infrastructura, apărarea etc., precum și plățile de dobânzi pentru datoria publică. Veniturile guvernamentale provin din taxe, impozite, contribuții sociale, venituri din vânzări de active, taxe vamale, dividende și alte surse.

Când apare deficitul bugetar, dacă nu este corectat, trebuie finanțat prin împrumuturi guvernamentale, emisiuni de obligațiuni sau alte mijloace de finanțare a datoriei publice. Deficitul bugetar este un indicator important al sănătății fiscale a unei țări și poate influența costurile de împrumut ale guvernului, ratingurile suverane și stabilitatea economică generală.

***

Bun, am pus informațiile în context.

Ce nu spune exact dl. Câciu este că partidul din care provine a fost într-o formă sau alta la guvernare pe parcursul ultimilor 34 de ani. PSD a stat, la propriu, puțin în opoziție.

Dacă partidul dorea așa de amarnic să ne scoată din sărăcie, avea toate pârghiile să o facă. De ce nu au făcut autostrăzi, căi ferate, de ce nu au investit în porturi și infrastructură? De ce, în 2022, aveam 4.029.000 de persoane, adică 1 român din 5, care era afectat de sărăcie, potrivit datelor de la INS? De ce nu s-a investit în sănătate, educație, servicii publice? De ce cad spitalele, de ce nu avem școli? De ce avem peste 5 milioane de români emigranți, posibil să fie și mai mulți, că nu știe nimeni câți anume sunt afară, dacă era așa de bine în țară? De ce avem aceste comunități sărace, doar ca să ținem primării întregi în sate depopulate, doar ca să aducă voturi, când acestea consumă tot bugetul colectat pe salarii?

Dar a găsit dl. Câciu țapul ișpășitor pentru răspunsul la întrebările de mai sus: ținta de deficit. Ceea ce nu știe domnul ministru este că nu poți cheltui la nesfărșit, dacă nu ai din ce. Din nou, economia 1 la 1. Dacă te întânzi mai mult decât veniturile, trebuie să te împrumuți, ceea ce nu este sustenabil. Din nou, dacă nu faci reforma unui aparat de stat exagerat, nu ai cum să nu ai deficit.

Cred că domnul ministru este în plin colind electoral și vrea să dea vina pe oricine altcineva, mai puțin pe domnia sa și pe colegii săi.

„Pentru că la o ţară care nu era dezvoltată, cum era România, acest deficit de 3% a însemnat să taie întotdeauna de la investiţii. Toţi din această sală sunt convins că cel puţin o dată, într- o luare de poziţii, aţi criticat de ce guvernul taie de la investiţii. Pur şi simplu pentru a se încadra contabil într-un deficit de 3%”, a transmis ministrul MIPE, potrivit sursei citate mai sus.

Să revenim la economia 1 la 1. Aflăm că bugetul de stat a avut un deficit de 0,45% din PIB în luna ianuarie 2024, comparativ cu 0,25% din PIB în prima lună a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

„Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2024 s-a încheiat cu un deficit de 7,89 miliarde lei, respectiv 0,45% din PIB, faţă de deficitul de 4,02 miliarde lei, respectiv 0,25% din PIB aferent lunii ianuarie 2023", se arată în documentul de la Finanţe, citat de Agerpres.

Veniturile totale au însumat 47,39 miliarde lei în ianuarie 2024, în creştere cu 19,7% (an/an). Dinamica acestora a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din contribuţii de asigurări, TVA, accize şi fonduri europene. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 55,28 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 26,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 0,44 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 2,74% din PIB la 3,18% din PIB.

S-a cheltuiat așa:

• personal - 11,82 miliarde de lei, în creştere cu 20,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent;
• dobânzi - 1,65 miliarde de lei;
• asistenţa socială - 19,77 miliarde de lei, în creştere cu 3,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Să vedeți când o intra în vigoare noua lege a pensiilor din septembrie;
• proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) - 4,5 miliarde de lei, cu 161,5% mai mari comparativ cu ian. 2023;
• investiții - 7,37 miliarde de lei, de aproape 4 ori mai mult decât în ianuarie 2023, când au fost în valoare de 1,94 miliarde de lei. (Tot e bine, măcar s-au străduit. Dar nu îndeajuns).

Tăierea investițiilor este cel mai simplu de făcut, pentru a avea pace socială. Plătești salariile, faci proiectele finanțate din fonduri europene, nici acolo prea mult, că trebuie să pui și tu niște bani și tai de la investiții.

Dl. ministru uită să ne spună în discursul său că, de 34 de ani, România a nu a făcut reforme sistemice, ci doar a pansat buboaiele, care au crescut continuu și care acum se sparg pe rând.

„Vreau să începem să trăim în adevăr, structural, dacă vrem să fim sinceri cu ce vrem de la România. Asta ce a însemnat? Pe de-o parte a însemnat ca să avem sisteme publice subfinanţate, să nu investim structural în viitorul copiilor noştri, în sănătatea poporului nostru, în infrastructura şi în dezvoltarea economică. Asta a însemnat. Critica corectă a fost, da, dar n-aţi tăiat şi de la consum. Şi aici sunt total de acord, nu s-a făcut un echilibru, consumul a mers în continuare, ne încadrăm în 3%, consumul nu îl atingem, atingem investiţia”, a mai afirmat Adrian Câciu.”

Domnule Câciu, critica corectă este și va fi: de ce nu ați făcut reforma statului?

De ce avem mase întregi de bugetari, plătiți cu salarii babane, ca să taie frunze la câini?

M-am uitat doar în ograda Ministerului de Finanțe, unde dl. Câciu a fost ministru. Ministerul are în subordine mai multe unităţi, finanțate de la bugetul de stat: ANAF, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, Autoritatea Vamală Română, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. În ianuarie 2024, în minister erau 24.829 de posturi ocupate. Cu această armată de funcționari nu s-a reușit digitalizarea ANAF; e-Factura este praștie; politica fiscală este dată peste cap, iar povara fiscală a căzut tot pe seama companiilor, a antreprenorilor, a celor care trag efectiv; iar colectarea TVA este pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un deficit de încasare de 36,7% în 2021, adică vreo 9 miliarde de euro.

Așa că, domnule Câciu, să îmi fie cu iertare, dar spuneți numai lucruri trăznite!

Subfinanțarea cronică este dată de incapacitatea/reaua-voință de a reforma statul și de menține statu-quo clicii din care proveniți. Și când nu mai aveți pe cine da vina, o duceți în zona abstractă, căci și așa oamenii nu înțeleg ce e deficitul, cu bugetele statului, deci UE e vinovată că ne ține în sărăcie. Se vede treaba că suntem în campanie electorală și nu puteți să dați vina pe greaua moștenire, că doar ați fost la Finanțe din 2021 până în 2023!

Și atunci dăm vina pe deficit, implicit UE, cam așa ar trebui să traducem, nu? Ca să crească pânzele suveraniștilor și populiștilor.

Iată ce ne spune colegul dumneavoastră de partid, Ştefan Radu Oprea, ministrul Economiei. „Fondurile UE accesate de România de la aderare (2007) şi până in septembrie 2023 au ajuns la 89,4 miliarde de euro, în timp ce soldul fluxurilor, sumele primite minus contribuţii ale României la bugetul UE a depăşit 60 de miliarde de euro”, potrivit spotmedia.ro. „Aş da însă şi un alt exemplu în contextul vocilor extremiste care spun că ar trebui să reconsiderăm locul nostru de Stat Membru al Uniunii Europene. În Marea Britanie, dezinformarea premergătoare Brexitului spunea că britanicii cheltuiesc mai mulţi bani cu bugetul UE decât primesc. Astăzi, ultimele date arată că decizia de părăsire a Uniunii Europene a costat economia UK 160 de miliarde de euro. Viaţa cetăţenilor s-a scumpit, iar mediul de afaceri suferă prin barierele în calea comerţului pe care le resimte.”

La mulți ani de 8 martie! Domnilor, dacă nu aveți bugete potrivite, dați vina pe deficit!

Editorialul a apărut în secțiunea „Nota redacției” din newsletterul Future Banking de vineri, 8 martie 2024. Puteți să vă abonați la newsletter din meniul principal.

Foto: Ovidiu Udrescu