Scriam săptămâna trecută de incapacitatea autorităților de a face reforme, mai ales că am putea pierde aproape 3 miliarde din PNRR.

Tot spre autorități mă îndrept, pentru că acțiunile lor au consecințe sumbre asupra întregii economii, că vrem, că nu vrem.  

Am aflat de la ministrul de finanțe că „pe fondul constatărilor și al unei reduceri a încasărilor de venituri ale statului, este evident – și cred că asta nu are de ce să deranjeze pe nimeni – că și statul român trebuie să facă o ajustare de cheltuieli bugetare, mai ales în zona cheltuielilor neesențiale. Drept pentru care, având în vedere decizia de ieri, încă o dată comunicată și astăzi de către domnul prim-ministru colegilor din guvern, colegii de la Finanțe vor face o analiză, într-o perioadă foarte scurtă de timp, pentru ajustarea cu 20 de miliarde a cheltuielilor pe bugetul general consolidat al statului.” Adrian Câciu a dat asigurări că nu se vor mări taxele (chiar mă întreb?) și e posibil să fie înghețate angajările la stat, pentru că „avem prea multe angajări în ultima perioadă”.

Ministrul a mai spus că „nu e vorba despre strâns cureaua. E vorba de management eficient al resursei financiare. Eu cred că există loc să avem cheltuieli mai suple. Asta este opinia mea de ministru de finanțe.”

Să vedem: 1.278.688 de angajați erau în sectorul public la finalul anului trecut, potrivit profit.ro.

Datele reflectă doar numărul de posturi ocupate și nu reprezintă totalul angajărilor din sectorul bugetar, care este mult mai mare. În plus, „media lunară a guvernului Ciucă la creșterea numărului de bugetari este de 1.529 pentru cele 13 luni pentru care avem date, peste guvernele Cîțu, Orban I și II, Grindeanu, Tudose și Dăncilă.”

Oare domnul ministru nu și-a spus și el părerea avizată când ceilalți colegi de cabinet făceau „prea multe angajări”? Și mă refer aici strict la acele angajări din diversele ministere, agenții, comisii și comitete și nu la deficitul enorm de oameni din educație, sănătate, poliție, jandarmerie, unde chiar este mare nevoie de personal.

În aceeași notă, mă întreb cum ar trebui să fie aceste cheltuieli suple? Pentru că nu e săptămână să nu auzim de achiziții inutile de sute de mii de euro (mașini de sute de cai putere) și altele asemenea, absolut vitale pentru performanțele funcționarilor din diversele instituții? Sau închirieri de avioane private de lux pentru călătoriile prezidențiale?

Consiliul de Administrație al BNR a spus așa în ședința sa de miercuri: „Incertitudini și riscuri mari sunt asociate și conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.”

Ei bine, pare că viitorul prim-ministru a auzit ce-a spus BNR și a reacționat. „Planul nostru este unul foarte simplu – trebuie făcută o reformă în cheltuirea banului public pe care să ne-o asumăm. România nu îşi mai permite să cheltuiască bani publici aiurea şi atunci s-a pornit la un plan îndrăzneţ.[…] Avem materiale de la FMI, avem materiale de la Banca Mondială. Vorbim despre ele. Când dorim să le implementăm, atunci ne poticnim. Vorbim de digitalizarea ANAF de 30 de ani. De 30 de ani cei din ANAF ne explică cum nu se poate face. Eh, de data aceasta se va face pentru că decizia politică este una foarte clară – trebuie făcute reforme în ANAF”, a spus Marcel Ciolacu.

Oare chiar există atât de multă voință? Chiar se întâmplă miracolul și vom trăi perioada marilor reforme? Sau, de fapt, e veșnica învăluire, ca să nu vedem că împăratul e gol și nici prea curând nu o să aibă haine noi? 

Editorialul a apărut în secțiunea „Nota redacției” din newsletterul Future Banking de vineri, 7 aprilie 2023. Puteți să vă abonați la newsletter din meniul principal.

Credit foto: Ovidiu Udrescu