Future Banking Summit | De ce se mai feresc încă românii de plățile electronice? Horia Grozea, Netopia: E o chestiune culturală, în Nord se plătește cu cardul și la cerșetori

Adopția plăților digitale a ajuns la un alt nivel în țările din Vestul și Nordul Europei. În Suedia, spre exemplu, plata cu cardul către cerșetori a devenit disponibilă încă din 2013. Zece ani mai târziu, patru din zece români nu au nici card, nici cont bancar. Conform lui Horia Grozea, Sales & Business Development Director NETOPIA Payments, faptul că românii încă se feresc de plata cu cardul ține și de unele aspecte culturale.

De ce nu vor românii să folosească cardul bancar? Cred că este mai mult o chestiune culturală. Cu toții știm poveștile frumoase din Nordul Europei unde nu mai există cash, inclusiv la cerșetor îi dai bani printr-o scanare de cod QR. La noi, din generație în generație s-a păstrat vorba cu „păstratul banilor la saltea”. - Horia Grozea, Sales & Business Development Director NETOPIA Payments

Țările nordice sunt deja celebre pentru strategiile folosite în limitarea cash-ului, iar acest lucru a ajuns chiar și la pătura socială unde tehnologia ajunge mai greu: la oamenii nevoiași. În 2013, firma suedeză de plăți iZettle a introdus tehnologia de plată cu cardul pentru cei care doresc să accepte plăți electronice, utilizând dispozitive portabile mici, un lucru menit să ajute cerșetorii să se digitalizeze, scrie The Guardian. 

Am putea vedea asemenea practici în România? Pare încă un scenariu îndepărtat, mai ales în contextul în care unele magazine, chiar dacă au instalate POS-uri, „le dau” nefuncționale sau limitează tranzacția la o anumită sumă de bani. Totuși, nici românii nu par neapărat pregătiți să renunțe la bancnote, un lucru care antrenează și creșterea evaziunii fiscale.

Cardurile pentru cerșetori ajung pe agenda publică din Parlamentul Marii Britanii: „Se va gândi Guvernul să ofere conturi bancare celor nevoiași de pe străzile noastre?

În alte țări, ideea de a oferi niște cititoare de carduri cerșetorilor apare chiar și în agenda publică din parlament, Guvernul Marii Britanii a fost îndemnat să ofere cititoare de carduri și conturi bancare persoanelor fără adăpost, deoarece mulți oameni nu mai transportă numerar.

Apelul vine în contextul în care sunt exprimate îngrijorări cu privire la accesul la bani în contextul creșterii plăților fără contact și al scăderii numărului de bancomate. Guvernul a recunoscut, de asemenea, că scăderea plăților cu cash are implicații pentru cei mai vulnerabili, conform postului de televiziune britanică ITV.

Fostul parlamentar Baroness Tong, care este membru neafiliat, a declarat: „Pe măsură ce cei mai bogați membri ai societății noastre nu mai transportă numerar, se va gândi guvernul să ofere conturi bancare și cititoare de carduri celor nevoiași și fără adăpost de pe străzile noastre?”

Partea mai puțin bună a digitalizării plăților: hoții de buzunar ajung și în online

Băncile, fintech-urile, presa economică și ANAF: toate aceste canale au încercat în ultimii ani să promoveze plățile cash și să arate populației beneficiile lor. Plățile cu cardul albesc economia neagră, sunt mai simple și mai sigure în cazul unor accidente. Totuși, hoții de buzunar simt și ei presiunea limitării cash-ului, așa că au început să caute și ei soluții digitale: acestea se transpun în atacurile de tip phishing.
Cine trebuie să fie „polițiștii digitali”? Horia spune că majoritatea fraudelor online se întâmplă din cauza vulnerabilității clienților, așa că cel mai bun „tratament” este educația financiară.

„Problema principală nu vine neapărat din partea atacurilor cibernetice, ci se încearcă validarea unor carduri pe care ei le obțin prin alte metode. Problema de fond este: de unde fac ei rost de aceste date? Cred că din fenomenul de phishing, care profită de naivitatea clienților, deci, dacă reușim ca românii să nu își mai ofere datele, rezolvăm și problema de securitate”, spune Horia Grozea.

Future Banking Summit este un eveniment susținut de Raiffeisen Bank, ING, Mastercard, Iron Mountain, UniCredit Bank, Garanti BBVA, Visa, evrotrust, Banca Transilvania, Infocert - (Gold Partners), Fort, BCR, CEC Bank, Namirial, Inform (Austria Card), NETOPIA Payments, fme România, Alpha Bank, evrixa!, imobiliare.ro, imobiliare finance, Optimizor, Filip & Company, dendrio, BSMP, Advahoo, finshape, Salt Bank - (Silver Partners), cu suportul Exim Banca Românească, matricia, DAAC Digital, Lendox.